La 30 de ani de la apariția celor două posturi de radio în Brașov, Radio Brașov și Radio Unu, publicația noastră vă prezintă, în exclusivitate, o serie de interviuri cu pionierii radioului brașovean.
Altă dată concurenți, azi mulți dintre ei prieteni și colegi, aceștia sunt oamenii pe care i-ați primit în casele voastre, care v-au dăruit cea mai frumoasă muzică și v-au ținut conectați la toate evenimentele importante ale ultimilor 30 de ani.
Pe unii dintre ei îi mai puteți auzi și azi la Radio Brașov sau alte posturi de radio și televiziune din Brașov, din România sau chiar de afară (da, avem și așa ceva). Alții s-au despărțit de radio și au ales alt drum în viață, fără a uita niciodată experiența anilor de pionierat în radio.
Azi îi avem ca invitați pe LIVIU LAMBRINO – RADIO BRAȘOV și MARIUS FECIORU – RADIO UNU.
LIVIU LAMBRINO – RADIO BRAȘOV
Îmi aduc aminte că m-am întâlnit cu o prietenă pe stradă și mi-a zis: „Vezi că o să te sune cineva de la Radio Brașov! Tocmai au început să emită și vor să te invite la o emisiune despre Flower Power și muzică”.
Inutil să vă spun că nu m-am mai dezlipit de lângă telefon (era pre-mobil) însă așteptarea nu mi-a fost lungă și am auzit în receptor: „Salut, sunt Costel Drăgan de la Radio Brașov, ce faci mâine? Vrei să ne ajuți să facem o emisiune la radio? Fii invitatul nostru!” Am întrebat câteva detalii din politețe, însă Da-ul meu a fost aproape instantaneu – eram gata să mă urc de atunci în autobuz și să stau până a doua zi în făță la Cobco.
Emisiunea a mers șnur pentru un radio care emitea de o săptămână (meritul lui Constantin Drăgan) așa că la ieșirea din studio, directorul de atunci al stației mi-a zis că am voce bună și prezență de spirit și ce-ar fi dacă aș face o emisiune săptămânală despre muzica hippie la Radio Brașov. Am simțit că plutesc pe toți cei 87.8 FM.
Prima emisiune nu a fost șnur deloc. Am venit cu un braț de casete cu bilete în ele „fața A/piesa 2′, fața B/piesa 9” și cu texte despre trupe obscure. Am avut emoții groaznice, m-am încurcat terbil. Am zis de multe ori „vă rog să mă scuzați” după ce poceam vreun nume sau mi se părea că bâlba pe care tocmai o dădusem era de neimaginat. 50 de minute din iad. Am ieșit din studio ca din saună și mă așteptam să îmi iau două savarine în cap și să mi se spună să îmi văd de treaba mea. Lumea era calmă în redacție și mi-au zis – hai, ne vedem săptămâna viitoare!
Acesta a fost începutul, am recidivat pe frecvența Radio Brașov mai bine de 3 ani, de multe ori făcând tumbe incredible să pot rămâne pe post. Eram student la București și veneam în weekenduri pentru a-mi înregistra emisiunile din timpul săptămânii când eram la cursuri. Abia așteptam vacanțele să pot face radio așa cum trebuie. Top Nostalgic, Versa Vice (cu Adina Casas), Bună dimineața, soare! (cu Constantin Drăgan), Noapte bună, Brașov! au fost emisiunile pe care le-am făcut sau la care am participat în mod constant alăturide colegii mei.
Am urmat apoi și cursurile școlii de jurnalism radio BBC și printr-o conjunctură de moment, am ajuns să lucrez într-o agenție de publicitate din București, ceea ce am continuat să fac timp de mai bine de 15 ani. Acela a fost momentul în care am pus punct aventurii mele cu radioul din calitatea de realizator de emisiuni. De 10 ani, în urma participării la Masterchef, am devenit bucătar și particip adesea la emisiuni de radio, podcasturi sau emisiuni de televiziune, că invitat, însă singurul post pentru care am lucrat până acum, a fost și rămâne Radio Brașov.
Au trecut 30 de ani de atunci, mai totul s-a schimbat și nici radioul nu face excepție. Din păcate, nu cred că este vorba de o evoluție, mai departe de una tehnică care nici nu contează așa de mult. Radioul, pentru mine, era și încă este despre energia oamenilor din spatele microfonului pe care puteai să o simți de acasă de la tine, ca și cum ai fi fost acolo printre rackuri și microfoane cu căștile pe cap. Radio isteț făcut de oameni care aveau ceva de spus și o spuneau într-un fel haios și memorabil. Acum asta se aude așa de rar, că poți probabil să numeri oamenii ăștia pe degetele de la o mână.
E drept că nici eu nu mai am 20 de ani și poate că asta este de fapt marea diferență. Cred că am avut marele noroc să trăiesc perioada Flower Power a radioului din interior, de la microfon și de la butoane, la 19-20 de ani când viața oricum e roz! Sunt recunoscător pentru asta și pentru perioada extraordinară pe care experința 87.8 a marcat-o în viața mea. 30 de ani de radio în Brașov!
Liviu nu mai lucrează în radio. Este un Chef de succes, invitat la marile evenimente gastronomice din România.
***
MARIUS FECIORU – RADIO UNU
Ce amintire vă leagă de prima experiență în fața microfonului? Cum a început totul?
La mine totul a început ca un job de studenție de vacanță. Practic împreună cu prietenul și colegul meu de facultate, Ovidiu Aslau, am aflat că urmează să înceapă să emită un prim post de radio particular în Brașov – Radio 1 și așa am ajuns la radio, unde am luat contact cu Titus Mastan – directorul de la acel moment și cu doi entuziaști cu experiență (de o săptămână) Dragoș Ursache și Adi Birț. După 2-3 zile a urmat și prima emisie a postului cu Mastan, Dragoș Ursache și tehnicul Adi Birț.
Prima mea emisie a fost în ziua de duminică, imediat după lansare, într-o emisiune de dimineața cu Ionuț Costin – care debuta și el alături de mine. După care alături de Ovidiu Aslau și mai apoi de Ioana Gosman ne-am consacrat într-o emisiune inventată de Dragoș Ursache – Sandwich-Club.
Care sunt posturile de radio la care ați lucrat în Brașov sau în alte locuri?
Doar Radio 1.
Cum s-a schimbat radioul în toți acești 30 de ani?
Ce am făcut noi atunci putem considera ca a fost preistoria radioului particular în România. S-a inventat roata și s-a descoperit focul.
Cum era perceput atunci omul de radio de către publicul brașovean? Dar în prezent?
Ca un adevărat zeu. Femei sau tinere domnișoare îndrăgostite de o voce de adolescenți ce luptau cu discul telefonului să dea dedicații sau să participe la concursuri.
Care sunt principalele calități ce au contribuit la formarea dumneavoastră ca om de radio?
Îndrăzneala, exuberanța, tenacitatea și versatilitatea.
Au fost momente de cumpănă când v-ați gândit să renunțați şi să faceți altceva? Dacă nu ați renunțat de ce ați facut-o? Dacă ați renunțat, care a fost cauza?
Eu am renunțat la radio când a apărut televiziunea prin cablu cu studioul TVS Holding. Mi s-a părut o noua provocare însă consider că baza ce trebuie parcursă în audiovizual este radioul.
Care sunt provocările din spatele microfonului?
Atunci erau în principal cele tehnice și de organizare. Spiritul și inventivitatea erau cârligele de care și cu care te sprijineai.
Dacă ar fi să caracterizați jurnalismul de radio în trei cuvinte, care ar fi acelea?
Cea mai frumoasă meserie în care te bazezi doar pe auzul omului.
Cum apreciați ceea ce se întâmplă acum în radioul românesc și ce șanse credeți că are în viitor?
Radioul acum este asemenea telefoniei fixe în era Internetului.
Ce recomandări aveți pentru actuala sau viitoarele generații de oameni de radio/jurnaliști?
Să se adapteze și să se transforme. Să învețe din extincția dinozaurilor ce nu s-au putut adapta-transforma. Să învețe să folosească în sprijin toate tehnicile moderne și noile alternative de comunicare prin Internet.
Marius nu mai lucrează în radio, dar se ocupă în continuare de telecomunicații și frecvențe la ANCOM.
30 de ani de radio în Brașov! Un proiect brasovstiri.ro
Felicitări, Marius!
Atât în radio cât și în televiziune ai făcut performanță!
Cu har, talent și inspirație!