Astăzi, credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Dumitru. Sărbătoarea Sfântului Dumitru este asociată cu moartea naturii, cu sosirea iernii și a frigului.
Conform datinei, Sfântul Dumitru este omologul Sfântului Gheorghe și de asemenea, Sfântul Dumitru este patronul păstorilor și garantul soroacelor.
La Sfânt Dumitru căldura intră în pământ și gerilă începe să-și arate colții. Dacă Sfântul Gheorghe are grijă ca la ziua lui să fie codrul înverzit, Sfântul Dumitru are grijă să-l facă negru, adică să-l desfrunzească.
Tradiții de Sfântul Dumitru
Ziua Sfântului Dumitru este o zi a soroacelor pentru slujbe, se împarte mâncare si se slobod sărindarele. Femeile duc mâncarea la biserică și dau de pomană celor trecuți în neființă.
Un alt obicei al zilei de Sfântul Dumitru se întâlnește în Dobrogea. Mai mulți flăcăi se întrunesc la o casă, de unde pornesc apoi prin sat cântând din fluiere și cavale, între ei se află și un fecior îmbrăcat ca o cadâncă, astfel capătă bacșișuri. Obiceiul se mai numește și “datina Saiegiilor”.
Tot în această zi sfântă , de Sfântul Dumitru, se tunde coama cailor până la trei ani, ca să aibă păr frumos.
Se mai spune, în tradiția românească, că cei care vor păzi cu sfințenie această sărbătoare, de Sfânt Dumitru, vor fi feriți de boli sau lovituri.
La Sâmedru, se zice din bătrâni, că oamenii morți (în morminte) se fac muroni, vârcolaci, strigoni și, ieșind din pământ, nepăciuiesc pe cei vii.
Superstiții de Sfântul Dumitru
De sărbătoarea Sfântului Dumitru, sau Sâmedru, există și superstiții legate de vreme și de iarna ce va urma, dintre care:
Cum e ziua de Sâmedru, așa va fi toată iarna;
Dacă la Sâmedru e vremea aspră, va fi iarna bună, iar alții zic că că de va fi la Sumedru vremea bună, toamna va fi lungă și frumoasă;
Dacă în noaptea Sfântului Dumitru e lună plină și cerul e senin, iarna va fi bună, iar dacă e lună plină și cerul e acoperit de nori, dacă plouă sau ninge, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele;
Dacă la Sâmedru e lună nouă, iarna se începe curând și se termină repede, iar dacă e lună plină, iarna se începe curând și se termină târziu;
În noaptea de Sâmedru ciobanii pândesc unde dorm oile și, dacă dimineața se va scula întâi o oaie albă și va pleca în jos, iarna va fi grea; dacă se va scula o oaie neagră și va pleca în sus, iarna va fi ușoară.
Ce să NU faci de Sfântul Dumitru
În Bucovina, persoanele care vor semăna usturoiul după sărbătoarea Sfântului Dumitru vor avea parte anul viitor doar de pagubă.
De Sfântul Dumitru nu trebuie folosit pieptănul. În caz contrar vei atrage asupra ta necazuri şi primejdii, potrivit credinţei populare.
Zilele Sfinților Dumitru sunt ultimele sărbători importante ale toamnei, sărbători care, după superstiții pastorale, marchează începutul iernii.
La sărbătoarea Sfântului Dumitru NU este bine să te cerți cu cineva sau să te superi pe cei apropiați și nu numai.
Pe 26 și 27 octombrie NU ai voie să ceri bani sau să pretinzi lucruri, dacă te-ai oferit să ajuți pe cineva.
La sărbătoarea Sfântului Dumitru NU ai voie să lucrezi, altfel vei fi condamnat să te îmbolnăvești, potrivit tradiției populare.
Pe 26 și 27 octombrie NU se coase şi nu se tricotează. Totodată este interzis să prelucrezi lâna, să speli sau să mături gospodăria.
La sărbătoarea Sfântului Dumitr nu NU ai voie să croșetezi, fiindcă altfel nu te vei mărita în veci.
Sărbătoarea Sfântului Dumitru trebuie cinsitită ca atare și astfel nu se spală și nu se calcă în această zi.
La sărbătoarea Sfântului Dumitru NU ai voie să te zgârcești la bani sau la alimente, NU ai voie să refuzi săracii și NU trebuie să treacă ziua fără să faci o faptă de milostenie.
La sărbătoarea Sfântului Dumitru NU e bine să faci focul în casă, fiindcă se spune că adevărata căldură e în sufletele oamenilor.
Pe 26 și 27 octombrie NU ai voie să mănânci nimic până nu se termină Sf Liturghie la biserică, altfel vei avea probleme cu stomacul.
Sursă: traditii-superstitii.ro
Sursă foto: ciao.ro
