Astăzi se împlinesc 37 de ani de la Revolta anticomunistă de la Brașov. Novembriștii au fost omagiați la troița de la Spitalul Județean de brașoveni, reprezentanți ai statului și autorităților locale și de liderii politici.
Astăzi se împlinesc 37 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov, când muncitorii de la întreprinderea de autocamioane, urmați de alți brașoveni, au avut curajul de a ieși în stradă pentru a striga ,,Jos comunismul!”, ,,Jos dictatura!”, primul protest de asemenea amploare din România acelor ani.
Început inițial ca un protest al angajaților de la ,,Steagul roșu” împotriva conducerii întreprinderii din cauza reducerii salariilor, acest protest s-a transformat într-o revoltă împotriva regimului politic, care a așezat Brașovul și România pe harta luptei împotriva comunismului din Europa de Est.
Momentul a fost marcat printr-un ceremonial religios la troița ridicată pe locul în care protestatarii din 15 Noiembrie 1987 au cântat imnul revoluției de la 1848, „Deșteaptă-te, române!”, aflată vizavi de Spitalul Județean. Alături de membri ai Asociației 15 Noiembrie 1987, au fost prezenți președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, parlamentari, reprezentanți ai autorităților locale și centrale, membri ai Asociației Foștilor Deținuți Politici, reprezentată chiar de președintele acesteia, d-nul Octav Bjoza, membri ai asociațiilor de revoluționari, precum și lideri politici și membri ai partidelor politice.
La 37 de ani de la acest moment, cei care au avut curajul să lupte cu sistemul represiv din acea perioadă au vorbit despre importanța acelui moment pentru România, dar și despre cea a însemnat pentru fiecare dintre ei teroarea care a urmat.
,,Din păcate, ziua de astăzi ne readuce aminte despre perioadele prin care am trecut noi, despre lanțurile cu bilă, despre anchete, despre călăi, despre torturi. Dar, este și o zi foarte importantă pentru Brașov, pentru România. Ceea ce am făcut noi în 15 noiembrie 1987 a însemnat că am pus Brașovul pe harta europeană a luptei anticomuniste. Da, poate că în momentele imediat după revoltă noi (participanții n.n.) am fost învinși. Dar a meritat, pentru că noi, ca români, ne-am recăpătat demnitatea. A fost prima dată, într-o vreme când toată România spunea «Da!» terorii și comunismului, noi am avut curajul de a spune «NU!». Cu doi ani prea devreme am fost primii care am strigat «Jos comunismul!», «Jos Ceaușescu!» în România”, a declarat Marius Boieriu, președintele Asociației 15 Noiembrie 1987.
Primăria Brașov a fost reprezentată de către primarul George Scripcaru și cei doi viceprimari, Lucian Patrașcu și Dan Ghiță.
Pentru a sublinia importanța acestui moment pentru istoria României și a luptei anticomuniste, municipalitatea a luat decizia ca, astăzi, literele de pe Tâmpa și clădirea primăriei să fie iluminate în culorile tricolorului.
,,Pentru Brașov a fost unul dintre cele mai importante momente ale acestui oraș, pentru că 15 Noiembrie ‘87 a prefațat ceea ce s-a întâmplat în ‘89. Acești oameni au avut curajul să iasă în stradă și să își strige necazurile, reprezentând tot ceea ce simțeau cei care trăiau acele vremuri, nu numai din Brașov, ci și din toată țara. Trebuie să ne aducem aminte cu mândrie de ei, să îi apreciem pentru ce au făcut, să îi omagiem pe cei care, din păcate, nu mai sunt în viață din Asociația 15 Noiembrie 1987, să avem grijă de cei care sunt în viață, să le apreciem modestia pe care o afișează, sunt practic niște oameni pe care-i vedem pe stradă, cu care ne întâlnim. Le mulțumesc pentru tot ce au făcut pentru noi și le mulțumesc pentru momentul de astăzi”, a spus primarul Brașovului, George Scripcaru.
Ca în fiecare an, alături de eroii din noiembrie 1987 a fost și istoricul Marius Oprea, care le-a adus o troiță în care se regăsesc oseminte ale martirilor din lagărele de la Salcia și Periprava și cuie ale cutiilor în care erau aceștia înmormântați, un dar simbolic pentru a sublinia importanța curajului celor care au ieșit în stradă în 15 Noiembrie 1987.
,,Practic, ceea ce au făcut muncitorii brașoveni în 15 Noiembrie 1987 este primul act al schimbării sistemului politic din România și al căderii dictaturii. Prin această zi, în 15 Noiembrie 1987, acești oameni, acești simpli muncitori, au devenit oameni ai istoriei, iar istoria cea mare a căderii comunismului în Europa consemnează 15 Noiembrie 1987. Brașovul a pus în acest fel România pe vecie pe harta manifestațiilor anticomuniste care aveau să ducă la sfârșitul regimului, alături de muncitorii de la Gdansk, de pildă, din Polonia, alături de alte revolte care au avut loc în centrul și în estul Europei. Ceea ce este semnificativ pentru Brașov este actul de curaj pe care l-au săvârșit muncitorii brașoveni de atunci, la 15 Noiembrie 1987. Un act de curaj greu de înțeles și de repetat în zilele noastre”, a explicat Marius Oprea.
Seria de evenimente continuă, cu un dineu oficial oferit de primarul George Scripcaru membrilor Asociației 15 Noiembrie 1987 și cu cea de a 35 ediție a Crosului popular „15 Noiembrie 1987“, care va avea loc mâine, 16 noiembrie, pe traseul parcurs de către manifestanții Revoltei de la Brașov. Până pe 3 decembrie, la monumentul dedicat novembriștilor va fi prezentă și expoziția dedicată acelor momente, 16 panouri care reflectă zilele de arestare, cu documente de la Securitate, tehnicile de ascultare ale Securității de dinainte de anii ’90, documente din arhiva Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității, intervenția în forță a Miliției în ziua de 15 noiembrie 1987 sau reacțiile din presa internațională a vremii.
Revolta din 15 Noiembrie 1987 a fost începută de muncitorii din schimbul trei de la secția 440 Ștanțe și Matrice a întreprinderii de autocamioane „Steagul Roșu“, care au amenințat cu întreruperea lucrului. Dimineața următoare, aproximativ 5.000 de muncitori din schimburile unu și trei erau deja adunați în curtea întreprinderii. Oamenii au spart geamurile clădirii administrative și au părăsit curtea, îndreptându-se către sediul județean al Partidului Comunist Român din Brașov, actuala clădire a Consiliului Județean și a Prefecturii.
În prima parte a marșului, protestatarii au avut în principal revendicări sociale. „Vrem mâncare și căldură!”, „Vrem banii noștri!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină și căldură!” și „Vrem pâine fără cartelă!” sunt câteva dintre sloganurile strigate de coloana de manifestanți care a plecat de la Steagul Roșu.
În dreptul Spitalului Județean, protestatarii au cântat imnul revoluției de la 1848, „Deșteaptă-te, române!“, iar după ce au ajuns în centrul orașului, când coloanei i s-au alăturat mii de muncitori de la fabricile Tractorul Brașov și Hidromecanica, elevi, studenți și alți locuitori, au început să scandeze „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos dictatura!” sau „Jos tiranul!”.
Pentru a înăbuși această revoltă, autoritățile au trimis trupele de intervenție ale Securității, pregătite să intervină în forță împotriva manifestanților. În fața baricadei Securității, mulțimea se dispersează, iar în zilele următoare încep arestările. În perioada 16-25 noiembrie 1987, peste 190 de persoane au fost arestate și cercetate la Brașov și la București, inclusiv prin bătaie și tortură.
În data de 30 noiembrie 1987, în urma încheierii cercetării, 61 de persoane au fost trimise în judecată, pentru ca la 3 decembrie să fie condamnate la pedepse cuprinse între 6 luni și 3 ani de închisoare, puse în practică prin muncă corecțională.
Pentru a marca importanța acestui moment în istoria luptei împotriva comunismului în Europa de Est, Parlamentul României a adoptat Legea 215/2021, prin care ziua de 15 noiembrie este declarată „Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din 1987”.
Ca în fiecare an, Primăria Brașov susține financiar evenimentele dedicate marcării acestui moment, suma alocată fiind de 266.825 lei.
