Parlamentul European a amânat confirmările pentru cei șase vicepreședinți ai Comisiei Europene. Grupul Popularilor Europeni, cel mai mare din Parlamentul Comunitar, îi cere Roxanei Mînzatu, propunerea României pentru un post de vicepreşedinte al Comisiei Europene, să clarifice chestiunea extinderii casei sale din Braşov. Tensiunile din interiorul majorităţii parlamentare, compusă din trei grupuri politice, au dus la amânarea acordului pentru toţi cei şase nominalizaţi ca vicepreşedinţi, transmite Radio România Actualități.
Toți cei șase nominalizați pentru posturile de vicepreședinte din comisie s-au prezentat bine la audierile de marți din Parlament, însă mărul discordiei a pornit de la Raffaele Fitto, propus de radicalii italieni, grupul ECR, care nu fac parte din majoritatea parlamentară, o majoritate compusă din populari, social-democrați și Renew.
În interiorul acestei majorități parlamentare, popularii sunt cei care au obținut noul mandat pentru Ursula von der Leyen, pentru a conduce viitoarea Comisie Europeană și tot ei au interesul să își securizeze votul de la finalul lui noiembrie de la Strasbourg, când vor avea nevoie de două treimi din voturile parlamentului.
Parlamentul European a amânat confirmările pentru cei șase vicepreședinți ai Comisiei Europene
Însă majoritatea parlamentară a celor trei grupuri este la limita celor două treimi necesare și, ca atare, popularii vor să atragă grupul radicalilor de dreapta ECR către acest vot, de unde și susținerea lor pentru Fitto.
Pentru a răspunde atacului social-democraților, popularii vin cu argumente că Roxana Mînzatu și Teresa Ribera, ambele propuse de social-democrați, au încă anumite lucruri de rezolvat.
Roxana Mînzatu, spun ei, nu ar fi convins la audieri dacă extinderea casei sale a fost legală sau nu și că Teresa Ribera ar fi gestionat lamentabil inundațiile din Spania.
Peste tensiunile din interiorul majorității parlamentare intervin și verzii, care nici ei nu-l doresc pe Fitto, iar votul lor contează în bucătăria internă a Parlamentului European, unde majoritatea este la limita celor două treimi necesare.
Sursa, Radio România Actualități