Luni, 3 martie, a început Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare, o perioadă de pregătire duhovnicească pentru cel mai mare praznic al Bisericii Ortodoxe, Învierea Domnului, anunță Ziarul Lumina.
Postul Sfintelor Paști cuprinde postul de 40 de zile, numit și Postul Mare, la care se adaugă și Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului, cunoscută și sub numele de Săptămâna Mare. Tot acest răstimp liturgic îndeamnă la pocăință, smerenie și curățire sufletească, vreme în care credincioșii se pregătesc să primească cu vrednicie Sfânta Împărtășanie, iar la finalul acestei călătorii duhovnicești să cânte într-un glas „Hristos a înviat!”, notează sursa citată.
Cum se postește
În general, postul Păresimilor era mult mai aspru decât se ține azi. Toate zilele erau de ajunare, adică abținere completă de la orice mâncare și băutură până la Ceasul al nouălea din zi (ora 15.00), în afară de sâmbete și duminici, care erau exceptate de la ajunare.
Conform tradiției actuale a Bisericii, în cursul Postului Mare se postește astfel:
În prima săptămână, în primele două zile – luni și marți – se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă;
La fel în Săptămâna Patimilor în primele trei zile – luni, marți și miercuri – și ultimele două zile – vineri și sâmbătă, miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după săvârșirea Liturghiei Darurilor înainte sfințite, când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn;
În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin;
La praznicul Bunei Vestiri și în Duminica Floriilor se dezleagă la pește. (Sursă: basilica.ro; Liturgica Generală, pr. prof. dr. Ene Braniște, 2002; Dicționar de Teologie Ortodoxă, Preot Prof. Dr. Ioan Bria, Ed. Institutului Biblic și de Misiunea al Bisericii Ortodoxe Române, 1994).
