Președintele Partidului Național Conservator Român, europarlamentarul Cristian Terheș, a intrat în cursa electorală pentru Cotroceni din 4 mai cu proiectul de țară ‘O Românie puternică, sigură și prosperă’.
Într-un interviu acordat, joi, AGERPRES, Terheș a precizat că nu se va retrage din cursa prezidențială în favoarea nimănui și a afirmat că printre primele măsuri pe care le-ar lua în calitate de șef al statului ar fi reevaluarea corpului diplomatic românesc pentru ca acesta să își înțeleagă rolul în ‘noul angrenaj al statului român’ și înființarea Departamentului Comerțului Exterior, o structură în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Totodată, el vede politica externă ca ‘o extensie’ a politicii interne și a unității naționale.
În opinia lui Terheș, nu este necesară reformarea din temelii a Constituției României, dar unele îmbunătățiri sunt necesare, precum mențiunea ‘căsătoria este uniunea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie’. ‘Constituția este legea supremă în stat’ – reprezintă o precizare explicită, pe care Terheș și-o dorește a fi inclusă în Legea fundamentală, pentru că ‘suveranitatea înseamnă implicit supremația Constituției și nu a unui tratat’.
De asemenea, el s-a exprimat pentru introducerea unui stagiu militar de instruire și nu a unui serviciu militar obligatoriu și își dorește ca militarii români profesioniști să fie bine pregătiți și bine plătiți.
AGERPRES: Ce vă determină să reveniți în mai în cursa electorală pentru Cotroceni? Anul trecut, la alegerile din luna noiembrie, ați obținut doar 1,04% din sufragii. Ce șanse vă dați în această nouă competiție electorală?
Cristian Terheș: Candidez din nou pentru funcția de președinte al României, deoarece îmi doresc o Românie puternică, sigură și prosperă, astfel încât cei plecați să se întoarcă, iar cei rămași să nu mai plece. Sunt unul dintre milioanele de români care a petrecut mult, aș spune, în afara țării, și (…) visul pe care l-am avut acolo a fost, ca la un moment dat, să mă întorc acasă și experiența pe care am acumulat-o acolo s-o pun în folosul țării și al națiunii române. De când sunt în Parlamentul European, din 2019, am încercat și căutat să fac lucrul acesta. Am candidat și la alegerile trecute, anulate, între timp a fost prima candidatură la prezidențiale. Da, într-adevăr, scorul a fost cel pe care l-ați menționat, dar dat fiind faptul că resursele materiale au fost extrem de limitate, dacă ar fi să comparăm costuri versus număr de voturi, am avut cea mai eficientă campanie electorală, costul pe vot efectiv fiind, în cazul meu, undeva la 1,96 lei, comparabil cu 20-30 lei pe vot la PSD sau la PNL, de exemplu. Campaniile costă, iar numărul de voturi este direct proporțional cu sumele de bani pe care le investești într-o campanie. Eu le mulțumesc colegilor care s-au alăturat Partidului Național Conservator Român și, totuși, într-un timp extrem de scurt, am reușit să ne facem organizații în țară și să am la prezidențiale aproape 100.000 de voturi, ceea ce pentru noi a fost un rezultat, aș spune, extrem de bun.
AGERPRES: În noiembrie, după primul tur de scrutin, ați contestat la CCR rezultatul alegerilor. Credeți că va fi un proces electoral corect și democratic de această dată?
Cristian Terheș: Am contestat rezultatul primului tur de scrutin, invocând o serie de fraude care au avut loc la respectivul scrutin. Frauda electorală a constat în faptul că voturile valabil exprimate pentru domnul Ludovic Orban au fost mutate fizic, efectiv, la doamna Elena Lasconi. Contestația a fost mai lungă: continuarea campaniei electorale și după închiderea perioadei de campanie, inclusiv, în ziua votului. Aduceți-vă aminte că, în România, s-au închis secțiile de vot la ora 9:00 seara, în timp ce în Statele Unite și Canada încă se vota pentru încă șapte ore pe Coasta de Est și zece ore pe Coasta de Vest. Ori, în momentul în care ai rezultate parțiale în România, vezi trendul, cam cine ar putea să intre în turul doi. În cazul doamnei Elena Lasconi și al susținătorilor din USR, dânșii efectiv au continuat campania electorală toată noaptea, ceea ce, în opinia mea, a fost o fraudă. (…) Din păcate, Curtea Constituțională nu a așteptat finalizarea procesului de renumărare a tuturor voturilor, mi-a respins contestația ca nefondată și a validat primul tur de scrutin. Apoi, la 4 zile, pe 6 decembrie, pe cu totul alte considerente, a anulat întregul proces electoral, cerând ca acest proces electoral să se reia de la zero.
A fost o acțiune fără precedent. Turul 2 a mai fost contestat de unul dintre cei doi candidați, dar turul 1 n-a mai fost contestat niciodată și nu în formula aceasta. Noi, în România, cel puțin în mediul politic, se știe, se fraudează, se fură. Tot auzim asta, dar nimeni nu face nimic concret pentru a documenta frauda de voturi. (…) Am contestat primul tur pe ideea că, dacă ce am prezentat s-ar fi dovedit a fi fondat, se anula primul tur și se relua cu aceiași candidați, la două săptămâni după anularea alegerilor. Lucrul acesta nu s-a mai întâmplat.
Astăzi, suntem într-o situație mai complicată. Pentru că dacă data trecută am putut avea oameni în secțiile de votare, reprezentanți, din 19.000 de secții de votare, PNCR a avut undeva la 12.000 de reprezentanți în secții. Prin ordonanța 1/2025, ni s-a blocat efectiv accesul de a avea reprezentanți în secțiile de votare. Domnul Crin Antonescu, de exemplu, care are în spate trei partide parlamentare, are trei reprezentanți – câte unul de la PSD, PNL și UDMR. Candidații din partea partidelor neparlamentare nu mai avem oameni în secție. Ori, dacă nu ai reprezentant în secție, în momentul în care ți se numără votul, nu mai știi ce se întâmplă acolo.
Pentru că m-ați întrebat despre corectitudinea acestor alegeri, conform Constituției, suveranitatea aparține poporului care o exercită direct prin referendum sau prin reprezentanți aleși în alegeri libere, corecte și periodice. Ori, procedura de numărare a voturilor ține de corectitudinea alegerilor, iar noi, cei patru din cei 11 candidați din partea a patru partide neparlamentare, nu vom putea, cel puțin la momentul acesta, avea reprezentanți în secție. Prin urmare, nici nu vreau să mă gândesc cam ce se va întâmpla acolo.
Citește continuarea interviului aici.
