Premierul Ilie Bolojan a susținut, marți, o conferință de presă la Palatul Victoria, unde a vorbit despre reforma din administrația publică locală, care a generat tensiuni în coaliția de guvernare, din cauza reducerilor de posturi.
Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă:
Bună ziua! Săptămâna trecută s-au împlinit două luni de când acest guvern și-a preluat mandatul. La câteva zile după ce am preluat acest mandat, am constatat că situația pe care o preluam, cel puțin din punct de vedere al deficitului bugetar, era mult mai dificilă decât cea pe care o știam. Și de atunci și până astăzi, deci timp de două luni de zile, am pus în practică câteva măsuri, pe de o parte, pentru a reduce deficitul, pentru a ține România ca o țară stabilă și o țară de încredere, pentru a ne atrage fondurile europene, pentru a susține dezvoltarea în anii următori și pentru a corecta nedreptățile. Pe componenta de deficit, am lucrat pe creșterea veniturilor, pe scăderea cheltuielilor și pe prioritizarea investițiilor în vederea eșalonărilor. Nu era posibil, la un deficit de aproape 10%, să corectezi cu o singură măsură, într-un termen rezonabil, acest deficit. Prin urmare, au trebuit puse în practică toate aceste trei măsuri, în diferite grade. Primul pachet care a fost adoptat a urmărit aceste măsuri, rezolvând o parte din probleme. Cel de-al doilea pachet, care a fost depus ieri în Parlament, reduce privilegiile din sectorul public, de la salarii la pensii sau beneficii foarte mari, care nu aveau în spate performanță sau care sunt departe de ceea ce poate ţara noastră să suporte din punct de vedere financiar.
Tot prin pachetul de ieri, întărim forţa statului de a-şi colecta taxele şi impozitele exact de la cei care au reuşit de ani de zile să evite plata acestora, restabilim egalitatea de tratament între ceţăţeni şi între firme, începem să facem ordine în sănătate, unde, deşi s-au investit an de an tot mai mulţi bani în ultimii ani, nu se simte acest lucru nici în percepţia pe care pacienţii o au legată de calitatea serviciilor pe care le oferă sistemul nostru de sănătate și nici în ceea ce privește condițiile care sunt oferite acestora.
Acest al doilea pachet, format din cinci proiecte, trebuia să fie completat de al șaselea, proiectul care ține de reforma administrației publice locale, dar pentru că nu am reușit să ajungem la o înțelegere și să aibă un acord al tuturor partidelor din această coaliție, el nu a mai fost depus. Acest pachet, însă, este complementar pachetului de fiscalitate, pentru că fără adoptarea lui, practic, nu ne valorificăm potențialul administrației publice locale, care este o coloană vertebrală a administrației românești, și nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul român nu o mai poate suporta în anii următori. Pe componenta de cheltuieli, aș dori să insist pe blocurile mari, pentru că zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli, care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zonele de asistență socială, iar controlul cheltuielilor de personal este o miză importantă, pentru că dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, mai ales acolo unde ele sunt inutile, riscăm ca tot ceea ce încasăm suplimentar în aceste zile sau în lunile următoare să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și riscăm să ne întoarcem anul viitor, dacă nu le reducem, în situația în care ne găsim anul acesta. Gândiți-vă, de exemplu, că pe primele șase luni ale acestui an, chiar dacă nu s-au făcut creșteri de personal, prin diferite anualizări, prin efecte ale administrației noastre, cheltuielile de personal au crescut cu 10% față de primele șase luni ale anului trecut, deși, teoretic, ar fi trebuit să scadă cu 5%, conform proiectului de buget. Asta pentru că, pe de-o parte, nu am desființat nici măcar posturile vacante pe care trebuia să le desființăm, iar prin efecte de anualizare avem 7 miliarde de lei suplimentar pe primele șase luni cheltuieli de personal, care, așa cum v-am spus, în fiecare an, dacă nu sunt controlate, consumă o bună parte din resursele pe care le colectăm de la cetățeni.
Pe partea de administrație publică locală, reforma este absolut necesară, atât datorită faptului că, în multe locuri, primăriile nu își pot suporta cheltuielile de personal din veniturile pe care le încasează, cea mai mare parte dintre acestea trebuind să fie asigurate de la bugetul de stat. Or, în situația în care o primărie nu-și poate acoperi nici măcar cheltuielile de personal, înseamnă că acea primărie nu există pentru cetățenii din respectiva localitate, ci există pentru angajații ei și ori reducem aceste cheltuieli și putem funcționa pe actuala structură administrativă, dar cu un număr de angajați mult mai mic și cu cheltuieli mai mici – pentru că se poate acest lucru și este dovedit în multe locuri – sau vom fi forțați, când se a ajunge la un acord politic, să facem o reorganizare administrativă și să desființăm unități administrative care nu se mai justifică datorită raportului dintre populația pe care o au și costurile pentru a susține administrația de acolo.
Pachetul pe administrație avea trei direcții importante: cel de creștere a capacității administrative – e important, pentru că face primăriile mai eficiente și le face într-adevăr capabile să-și exercite rolul. Cu asta, toată lumea a fost de acord. A doua componentă este partea de descentralizare – unde și aici există un acord – și, dacă acest proiect va fi adoptat, cu siguranță, vom vedea transferuri către autoritățile locale, deciziile se vor lua mai aproape de cetățeni și vom vedea active care astăzi sunt abandonate de ani de zile, în multe localități din țară care nu pot fi valorificate, fiind în administrarea diferitelor ministere care nu au capacitatea să le îngrijească, puse în valoare pentru cetățenii din acele localități. Și aici lucrurile sunt în bună regulă.
Pe componenta de creștere a eficienței administrației locale, nu s-a ajuns la o soluție, pentru că asta ar fi implicat o reducere de personal în administrație. Și am să explic aceste aspecte. În aceste zile, ați auzit diferite cifre de reduceri, de la 45%, la 10%, la 40%, care se aplică la o zonă sau la alta, și foarte puțini, probabil, dintre cei care nu sunt inițiați, au înțeles care sunt problemele. Administrația noastră este dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, care este raportat la numărul de locuitori; și fiecare localitate din România știe, prin calculul pe care îl primește de la prefecturile din fiecare județ, câți angajați poate maxim să aibă. Este singura zonă unde Guvernul și Parlamentul pot acționa, deci pe componenta numărului maxim de angajați. De aici, deja, decizia este transferată autorității locale. Știind ce număr maxim de angajați poate avea, fiecare autoritate locală, la propunerea primarului sau a președintelui de Consiliu Județean, aprobă organigrama: câți angajați ar urma să aibă o primărie. Asta înseamnă organigrama. Aceste organigrame trebuie să fie mai mici decât numărul maxim de angajați. Și, în general, în foarte multe localități, din start, mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim de angajați. Aceste calcule le face independent fiecare autoritate locală și fiecare hotărăște dacă are mai puțini, are mai mulți, în funcție de realitățile locale, în funcție de politicile publice pe care le susține o administrație, dacă le susține, dar acesta este un element independent. Din numărul de posturi pe care le aprobă o primărie într-o organigramă, vine al treilea element: câte posturi sunt efectiv ocupate. Pentru că știți că în fiecare instituție, din totalul posturilor care sunt aprobate, o parte sunt ocupate, o parte sunt vacante. Vacantele în tehnica administrației au un rol, pentru că susțin posturi de șefi. Ca să ai o direcţie, trebuie să ai un anumit număr de oameni, de posturi şi, deci, acesta este un rol indirect şi o rezervă de angajare în anumite situaţii. Dacă vrem să vorbim despre reduceri în administrație, înseamnă că trebuie să vorbim despre numărul de posturi care astăzi sunt efectiv ocupate în administrația din România. La asta trebuie să ne raportăm, pentru că asta, într-adevăr, înseamnă reducere. Celelalte elemente sunt doar date de organizare.
Ilie Bolojan Și am să vă prezint aici acest mic grafic care explică despre ce este vorba. Aici avem totalul numărului maxim de posturi care sunt aprobate în România, am trecut niște cifre rotunjite: 190.000 de posturi. Doar la această coloană se poate raporta Guvernul și administrația. Următoarea coloană – totalul posturilor aprobate prin organigrame: 164.000 de posturi. Deci, numărul de posturi aprobate prin organigrame este, ceea ce vă spuneam, mai mic. A treia coloană este numărul de posturi efectiv ocupate: 129.000 de posturi, 130.000 de posturi rotunjit. Deci vedem că între numărul maxim de posturi unde poate acționa Guvernul și numărul efectiv de posturi ocupate sunt 32%, care înseamnă posturi care nici nu au fost înființate sau posturi vacante. Prin urmare, când reduci 25% – această coloană -, înseamnă că nu atingi nici un post ocupat, pentru că ajungi puțin deasupra lor. Și atunci când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, ne-am dat seama că, de fapt, facem ce am mai făcut, le spunem oamenilor că vom face reduceri ale căror efecte sunt aproape nule, pentru că desființează doar posturi care, ipotetic, n-au fost înființate, sau posturi vacante și efectele reale asupra scăderii de cheltuieli sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori și nu-mi pot permite, în situația în care este România, să vin cu astfel de soluții în fața cetățenilor în calitate de prim-ministru. Din acest motiv, am propus să facem o analiză, cât se poate de corectă și de cinstită, asupra administrației locale din România. În această după-amiază veți avea la dispoziție un link la care toate aceste calcule vor fi publice şi se va vedea, pe fiecare judeţ din România şi pe fiecare localitate din România, care este numărul maxim de posturi care sunt aprobate, care ar fi simulările de reducere de personal, iar pe ultima coloană veţi vedea cine are personal în plus şi va trebui să facă reduceri – dacă se va aproba proiectul – şi câte administraţii au personalul calculat corect şi nu trebuie să facă nimic. Va fi și o primă oglindă a administrației din România, pe care o să o puteți analiza. Și atunci, foarte simplist, aș vrea să vă spun câteva ipoteze de lucru. Dacă vrem să avem o reducere, de exemplu, de 5% efectivă a personalului în administrația publică locală din România, înseamnă, pe principiul pe care vi l-am arătat, că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim, ca să avem un efect asupra posturilor ocupate. Am făcut o astfel de simulare și, din peste 3200 de unități administrative, în sub 1000 ar trebui redus personalul în această ipoteză. Asta înseamnă că în aceste 1000 de localități, care înseamnă deci 30% din numărul de unități administrative, cu siguranță există personal supradimensionat; fără niciun fel de dubiu. Dacă am face un calcul de aproximativ 10% reducere efectivă de personal la posturile ocupate, ar însemna ca din numărul total de posturi, să avem o reducere de aproximativ 40%, ca să avem efecte asupra numărului de posturi efectiv ocupate. Ceea ce înseamnă că în jumătate din unitățile administrative din România, ar trebui făcute reduceri de personal, iar jumătate își văd de treaba lor, pentru că și-au calculat personalul de așa natură încât funcționează relativ eficient. Dar în jumătate înseamnă că primarii sau președinții de consilii județene ar trebui să se uite cu atenție de ce în anumite județe, în anumite localități, lucrurile pot funcționa la fel de bine, într-o localitate aproximativ identică ca număr de locuitori și ca problematică, cu mult mai puțini angajați decât acolo unde există un semnal că trebuie să facă ceva. Dacă am vrea să avem un efect de 15% reducere, ar însemna că ar trebui să aplicăm un procent de 45% la baza maximă, ceea ce ar însemna că în aproape 2.000 de unități administrative, deci în 60%, trebuie făcută reducere. De ce spun că acest lucru este necesar – să facem analize comparative – și că se poate funcționa în condiții eficiente? Spun asta pentru că eu, personal, știu că funcționează aceste lucruri pentru că le-am făcut. Și atunci, când vă veți uita pe graficele care vă vor fi puse la dispoziție, la Oradea, la județul Bihor, deși am fost doar președinte de consiliu, dar patru ani de zile am lucrat cu fiecare primar în parte, atenționându-l că are cheltuieli de personal pe cap de locuitori prea mari, că are venituri pe gospodărie prea mici, deci cheltuielile pe care cetățeanul le suportă cu primăria sunt mult prea mari, deci are o primărie ineficientă și trebuie să-și corecteze lucrurile și se vede acest lucru în procentele pe care le veți vedea. Acest lucru se poate face în toată administrația din România; la 10% reducere de personal, asta ar însemna aproximativ 13.000 de posturi, dar acestea ar fi posturi reale, nu posturi vacante sau posturi virtuale și nu i-am mai dezinforma pe români, pentru că nu cred că ne mai putem permite acest lucru.
În această săptămână, în completarea acestei oglinzi publice, care este pusă la dispoziția primarilor – în primul rând să vadă fiecare despre ce este vorba – și a dumneavoastră, Ministerul Dezvoltării va mai face încă o colectare de date, în așa fel încât să verificăm încă o dată posibilele erori care sunt în aceste tabele care vizează peste 3.000 de unități administrative. Aceste date, fiind colectate prin cele două ministere, Ministerul de Interne și Ministerul Dezvoltării, fiind comunicate de primării prefecturilor, pot fi erori de comunicare, de raportare, e greu de presupus că fiecare înțelege același lucru, ad litteram, în toate localitățile țării, de prefecturi Ministerului de Interne și Ministerului Dezvoltării, iar noi am centralizat aceste date, dar posibilele erori care pot fi aici și pe care le putem analiza în câteva zile, nu pot influența decât marginal – un procent sau două procente raportat la 100% sunt nesemnificative în totalitate – situația generală a administrației publice pe România. Ipotezele de reducere de personal s-au aplicat doar pe două baze asupra cărora există un control la nivel naţional: numărul maxim de angajaţi din aparatul propriu și numărul de polițiști locali, pentru că în aceste date sunt încorporate mai multe structuri ale administrației publice locale. Dar pentru că este o chestiune de tehnică și de analiză, care necesită cunoștințe de administrație, nu are rost să o detaliez pentru că nu are un efect major asupra acestui lucru.
Având în vedere că există multe cazuri în România de primării care funcționează cu un personal calculat corect, înseamnă că și celelalte primării din România, care au astăzi un personal supradimensionat sau care n-a fost optimizat, au acum o oportunitate să-și facă o analiză și, indiferent că se impune de undeva sau nu se impune, cred că pentru fiecare administrator a nu risipi banii pe care îi colectează de la cetățenii este o miză importantă, pentru că dacă, de exemplu, în județul Bihor sau în Oradea, s-au făcut schimbări cu viteză mare, este și pentru că din milioanele de euro economisite în fiecare an din aceste cheltuieli s-au dus banii în investiții, s-au atras fonduri europene și, în felul acesta, schimbările se fac cu viteză mai mare. Şi cred că se poate face acest lucru în foarte multe locuri, pentru a avea, într-adevăr, o administrație în serviciul cetățenilor. Acolo unde, însă, administrațiile nu pot funcționa fără sprijin de la stat, este obligatoriu să luăm această măsură. Pentru că altfel, an de an, încep să primim notificări – nu mai avem bani de salarii pe ultimele luni, nu mai există finanțare pentru plata direcțiilor, pentru asistența copilului, pentru direcțiile de protecție socială – și asta înseamnă resurse ale țării noastre care se duc în niște zone pe care le-am putea gestiona mai bine sau pe care le-am putea gestiona din banii economisiți pe personal, care este supradimensionat. Şi aceasta este o miză importantă. Fără acest pachet pe administrație, care să impună și reducerea efectivă și reală de personal, acolo unde posturile nu sunt calculate corect, subliniez, unde sunt supradimensionate, acest pachet doi nu este întreg; și mie, personal, nu mi se pare normal să luăm impozite suplimentare pe proprietate de la fiecare locuință din România și banii pe care îi luăm de la cetățeni – pe bună dreptate, pentru că s-au făcut multe investiții și trebuie cofinanțate și în continuare -, în loc să meargă la cofinanțarea investițiilor, nu cred că este normal să se ducă într-o gaură neagră care înseamnă cheltuieli inutile și nejustificate în administrația publică din România. Dacă nu vom face acest lucru, este evident că e doar o problemă de timp până când structura de cheltuieli structurale, nefiind afectată, nu va face decât să înghită creșterile de venituri pe care le realizăm prin o colectare mai bună, prin o creștere de TVA și așa mai departe; și, din nou, vom ajunge într-o situație din care am plecat. În calitate de premier, știind aceste lucruri, nu pot să girez o astfel de situație.
Acest pachet a fost agreat de către coaliția de guvernare. La început am agreat că vom face o reducere de personal și în administrația centrală, și în administrația locală. Trebuie să facem acest lucru dacă într-adevăr ne ținem de cuvânt. Acest pachet trebuie urmat, în paralel, de reduceri în administrația centrală, pentru că, din nou, aici sunt alte structuri, alte blocuri de salarizare importante; am făcut o analiză pe o primă autoritate, cea pentru Protecția Consumatorilor, și am constatat că, fără niciun fel de probleme, cu o reducere de 20% a posturilor, lucrurile pot funcționa cel puțin la fel de bine, ba cu performanțe suplimentare și cu cheltuieli de personal mult diminuate. Şi asta trebuie făcută, o analiză, la nivelul fiecărei autorități centrale. Nu este un lucru ușor reducerea de personal și în general reducerea de cheltuieli, de aceea pentru că acestea sunt cotate ca niște vești proaste, uneori parcă le dai singur de veste, pentru că atunci când se dau vești de genul acesta, și mai ales când trebuie să le faci, nu sunt foarte mulți oameni dispuși să le asume, dar trebuie să le facem și asta, pentru că altfel, v-am spus, structura noastră de cheltuieli rămâne dezechilibrată și riscăm să nu reușim să recuperăm aceste componente de deficit și să ducem România pe o traiectorie normală, pe care știu că o putem duce, dar trebuie să respectăm aceste lucruri.
Reporter: Bună ziua, domnule premier! De când ați preluat funcția de premier, s-au deschis mai multe fronturi, unele predictibile, adică lupta cu sistemul care tinde să-și conserve privilegiile, a doua cu Partidul Social Democrat, care era evident că va avea viziuni diferite sau total diferite -uneori cum este acum la administrație, și un al treilea mai puțin predictibil, chiar cu președintele Nicușor Dan, referitor la reforma pensiilor magistraților și TVA, sunt de notorietate. Mă opresc asupra acestui al treilea front. Este președintele Nicușor Dan un partener al dumneavoastră sau o frână? Şi am o componentă, a doua componentă la această întrebare. De la întâlnirea de la ora 12:00, vă așteptați ca intervenția lui Nicușor Dan să vă răzgândească în decizia de a vă da demisia dacă nu trec reformele?
Ilie Bolojan: Partidele din coaliție și președintele României trebuie să fie și sunt partenerii premierului României, altfel lucrurile nu funcționează. Și toate aceste măsuri care au fost puse în practică, sunt puse cu acordul partidelor din coaliție, dar într-adevăr, nu este niciodată foarte ușor că atunci când ai patru partide plus grupul minorităților, să cazi de acord asupra unor detalii, asupra unor astfel de soluții, la lucruri care nu sunt ușor de luat, dar eu cred că avem înțelepciunea să ne respectăm înțelegerile și să facem ceea ce trebuie pentru România.
Reporter: Vă rog, legat de președinte, ce așteptări aveți?
Ilie Bolojan: V-am explicat că nu există niciun fel de problemă pe acest lucru. E un dialog normal, pe care cred că periodic trebuie să-l avem, și l-am avut și până acum, și sigur că după această întâlnire, într-o formă sau alta, se vor comunica rezultatele.
Reporter: Bună ziua, domnule premier! O să vă întreb direct, le-ați transmis partenerilor de coaliție că dacă nu ajungeți la un consens pe acest pachet de reformă al administrației locale, vă veți da demisia și dacă îi veți transmite același lucru și președintelui Nicușor Dan?
Ilie Bolojan: Le-am transmis că am avut o înțelegere, că avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate. Nu era mare înghesuială pentru funcția de premier când s-a format Guvernul României, iar ca să poți să exerciți componenta de reducere de cheltuieli, inclusiv în administrație și solidaritatea guvernamentală sunt lucruri importante. Este evident că dacă aceste lucruri sunt menținute, stabilitatea politică este un lucru important și trebuie ținut cont de el. Dacă aceste lucruri nu sunt respectate, adică să ne respectăm înțelegerile și să facem ceea ce trebuie pentru România, înseamnă că e greu să îți exerciți această poziție, altfel ocupi un post fără să îl pui în valoare pentru comunitate sau pentru țara noastră în cazul acesta. Vă mulțumesc, vă rog.
Reporter: Bună ziua! V-aș ruga să ne prezentați pe fiecare dintre cele trei ipoteze, câți oameni vor fi dați afară, ce cheltuieli ați economisi și cât ar crește rata șomajului în România cu aceste concedieri din administrația publică?
Ilie Bolojan: Vă rog să faceți un calcul. 130.000 de angajați efectiv în administrația publică locală, din care, așa cum v-am spus, se vede evident că o parte sunt în plus. De ce? Pentru că primării identice, cu probleme identice, cu număr de locuitori identici, au număr de angajați diferiți. Și primăria cu numărul de angajați mai mic, merge cel puțin la fel de bine ca și primăria supradimensionată, doar că banii pe care îi primește, îi folosește în mod direct pentru cetățeni. 10% înseamnă 13.000 de posturi. Se poate face un calcul pentru 5%, pentru 15%.
Reporter: Și rata șomajului va crește… pentru că e important, dacă sunt daţi oameni afară, rata șomajului va crește.
Ilie Bolojan: În momentul de faţă, mediul privat din România din foarte multe locuri nu are pe cine angaja. Şi cu cât facem aceste reduceri mai repede, cu atât vom economisi mai mulți bani de la statul român și nu vom fi puși în situația să creștem taxe și impozite, vom putea continua investiții care vor genera locuri de muncă. Dacă nu ne reducem cheltuielile, nu vom putea asigura investițiile în ritmul pe care ni-l dorim. Acelea sunt locuri de muncă reale în care se câștigă bani în mod cinstit.
Reporter: Tot nu mi-ați răspuns dacă va crește sau nu rata șomajului.
Ilie Bolojan: V-am răspuns…
Reporter: Ați făcut o analiză în acest sens?
Ilie Bolojan: V-am răspuns la acest lucru.
Reporter: Mi-ați spus de ce faceți, nu efectul.
Ilie Bolojan: V-am spus că societățile comerciale private au posibilitatea să angajeze o mare parte din acești oameni, pentru că este nevoie pe piața forței de muncă privată, și știți asta, în toată România de angajați.
Reporter: Bună ziua, domnule premier! Doar o completare pentru întrebarea colegei mele, dacă rămânerea dvs. în funcție este legată de acceptarea de PSD și UDMR a procentului, 40%, concedieri în administrația locală, adică 13.000 de locuri. Fără acest procent, vă veți da demisia?
Ilie Bolojan: Respectarea angajamentelor politice și a programului de guvernare este de natură să-ți permită să mergi mai departe.
Reporter: O completare. Și acum voiam să vă întreb, din aparatul propriu al premierului, câte concedieri veți face? Pentru că ați cerut o analiză. Şi de la ministere, și deja au trecut două luni, dacă puteți să ne dați, măcar în mare, care este calculul.
Ilie Bolojan: Din punctul meu de vedere, pe baza informațiilor pe care le avem, reducerea de personal la Cancelarie va depăși 30%, se va apropia de 40%, înțeleg. Și o veți vedea într-un proiect în zilele următoare.
Reporter: Bună ziua! Vedem acum că reprezentanții Partidului Social Democrat doresc să revină asupra unor măsuri din primul pachet. Mă refer aici la CASS-ul pentru mame, pentru veterani. De fapt, au spus încă de când a fost adoptat pachetul că nu sunt de acord cu aceste măsuri. Aș vrea să vă întreb dacă aceste măsuri, peste care acum PSD vrea să revină, au fost stabilite la masa coaliției și cum vedeți faptul că nu sunt de fapt de acord cu ele și cum e relația cu Partidul Social Democrat. Există stabilitate acum în coaliție?
Ilie Bolojan: Toate deciziile care au fost adoptate până acum de către Guvern, inclusiv pe componenta de pachete care a fost asumată, s-au făcut pe baza unui dialog sau în forul politic, în coaliție, sau la nivel de premier și vicepremier. Deci toate măsurile au fost discutate. Asta nu înseamnă că ce a dorit fiecare partid a fost acceptat de ceilalți, dar a fost o înțelegere și la final ne-am dus cu aceste propuneri, care nu sunt perfecte, nu mulțumesc pe toată lumea. Dar gândiți-vă că în zona de asigurări de sănătate, așa cum știți, aveam 6,3 milioane de contribuabili și 16,5 milioane de beneficiari, pentru că am dat nenumărate excepții, care toate pot să sune bine și dacă ar fi să le acord și eu personal, le-aș acorda din motive de compasiune, problema este să fii conștient dacă ai bani să acorzi acele excepții sau acele scutiri sau nu-i ai. Și dacă nu-i ai, pentru ca sistemul să funcționeze bine pentru toți, nu-l lași să se surpe. Uitați-vă ce acumulări am adunat pe sănătate. Față de 77 de miliarde de lei buget anul acesta, se mai solicită încă 11 miliarde de lei suplimentar, bani care trebuie puși de undeva. Şi atunci, a continua cu excepțiile… am convenit de la început în coaliție să anulăm în general cât mai multe excepții, pentru că ele au fost date de 15, de 20 de ani și nu mai putem merge în felul acesta. Dacă nu ne încasăm veniturile, în afară de dezordinea care a fost în finanțe, în afară de evaziunea fiscală, este și din excepțiile pe care le-am găsit în toate domeniile, prin tot felul de facilități mascate sau nemascate, și dacă nu le anulăm pe acestea, și asta face acest pachet 2 cu o parte din măsuri, nu ajungem nicăieri. Iar revenirea în general, după o lună de zile, la niște măsuri pe care le ai, nu face decât să creeze breșe în viitor cu alte măsuri pe care trebuie să le luăm, indiferent cine este premier, indiferent cine este în coaliție, pentru că dacă vrem ca România să treacă prin această perioadă, și poate trece prin această perioadă, aceste lucruri trebuie puse în practică. Și pentru asta îți trebuie consecvență, îți trebuie solidaritate, înțelegând sigur, abordările fiecărui partid, presiunile pe care le are de la alegătorii lui, din zona de Parlament, de la aleșii locali, toate partidele sunt în această situație, dar cred că pentru noi este mai important ce putem face pentru România astăzi.
Reporter: Vă rog să-mi răspundeți și dacă există acum stabilitate sau nu în coaliție și cum vei gestiona relația cu PSD, care pare foarte dificilă?
Ilie Bolojan: În momentul de față, așa cum vedeți, coaliția și-a asumat un pachet de măsuri și stabilitatea din coaliție se va vedea la finalul săptămânii, unde, dacă vor fi depuse moțiuni de cenzură, se va vedea cum funcționează această coaliție în Parlament. Vă rog.
Reporter: Bună ziua! Domnule premier, domnul președinte Nicușor Dan v-a cerut în coaliție să creșteți perioada pentru normele tranzitorii pentru pensiile magistraților de la 10 la 15 ani. Acest lucru nu s-a întâmplat. Este pentru a doua oară, cel puțin public, când domnul președinte vă solicită un anumit lucru și nu se întâmplă. Vreau să vă întreb de ce nu ați respectat solicitarea domnului președinte? De ce nu ați modificat proiectul pentru ca normele tranzitorii să fie de 15 ani?
Ilie Bolojan: Cred că fiecare om care ocupă o funcție publică – ministru, premier, președinte de partid, domnul președinte al României – are puncte de vedere vizavi de un proiect sau altul. Și dânsul a avut un punct de vedere. Un punct de vedere trebuie transpus în practică într-o modalitate în care poate fi transpus. Gândiți-vă că noi am avut un pachet care a fost dat în consultare către instituțiile care reprezintă sistemul judecătoresc din România, CSM-ul, de exemplu. Dacă din Parlament nu ne-a venit o propunere de modificare pe componenta de amendamente, înseamnă că nu poți să modifici un proiect din moment ce l-ai promovat și pus în consultare într-o anumită formă, decât dacă îți vin amendamente. Și așa cum a văzut acolo, unde au venit amendamente din Parlament, o parte au fost acceptate, o parte au fost respinse. Pe componenta de magistrați nu am avut un astfel de amendament.
Reporter: O singură precizare vă mai rog, tot legat de acest proiect, dacă el nu trece de CCR, vă dați demisia?
Ilie Bolojan: V-am explicat și data trecută că atunci când ai un proiect foarte important, care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că un guvern mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii.
Reporter: Bună ziua! Domnule prim-ministru, ați spus la începutul conferinței de presă că dacă nu se va adopta acest pachet administrativ, se poate ajunge la reorganizare administrativă. Prin urmare, dumneavoastră spuneți că acest pachet, dacă este adoptat, este suficient pentru a eficientiza administrația locală. Nu va mai fi nevoie de o reorganizare administrativă, astfel încât să se renunțe la primăriile din localitățile cu număr foarte mic de locuitori? Și dacă, totuși, vă gândiți la promovarea unui proiect de reorganizare administrativă, acesta în ce termeni s-ar putea face? Ar afecta mandatele actualilor primari? Când credeți că ar fi oportun să-l promovați?
Ilie Bolojan: Deci, proiectul de reformă în administrație este un prim pas pe componenta de a avea o administrație mai eficientă în România. Și v-am spus, este posibil acest lucru pentru că funcționează în multe locuri. În condițiile în care s-ar aplica un astfel de pachet, ar putea să dureze un an, doi, în așa fel încât să se facă niște analize, cum funcționează administrația cu structurile mult reduse, așa cum funcționează și în alte țări, și dacă se impune, într-adevăr, o reorganizare administrativă. Nu poți să vii cu un proiect de reorganizare administrativă pentru care nu există un suport politic și nu există calcule care să stea în picioare. Vă aduceți aminte că s-a mai încercat de vreo două ori, s-au discutat câte un an de zile, după care lucrurile s-au blocat. Nu cred că este cazul să mai repetăm astfel de lucruri. Din punctul meu de vedere, orice fel de proiect care se aplică pe componente de reorganizare, dar și pe alte componente, nu poate acționa decât pentru viitor. Deci, în cazul acesta, nu ar putea avea efect decât după alegerile locale din 2028, pentru că nu te poți referi la lucruri care s-au întâmplat în trecut, de la contracte de management la companii, de exemplu, chiar dacă sunt imperfecte sau pensii, să spunem, care au fost luate după reguli vechi, nu poți să te întorci prin legislație împotriva lor, astfel este o problemă de constituționalitate și așa este și în cazul administrației publice locale. Vă rog.
Reporter: Bună ziua! În urmă cu câteva zile, domnul președinte Nicușor Dan a declarat că în momentul în care se lucrează sub presiune se fac greșeli, greșeli despre care a adăugat, mai apoi, că vor fi corectate începând cu anul 2027 – se referea la măsurile economice. Dumneavoastră, aseară, ați spus că, într-adevăr, aceste măsuri economice nu sunt neapărat cele perfecte. Întrebarea mea, în contextul acesta, ar fi: ce ați greșit și veți corecta, dar și dacă domnul Nicușor Dan v-a reproșat în privat că ați făcut greșeli?
Ilie Bolojan: Când iei măsuri de restructurare de amploare, când vii și reglementezi domenii întregi, este imposibil ca, cu o singură măsură, să găsești soluții perfecte pentru o primărie foarte mare, de exemplu, sau pentru o primărie de comună. Și, cu siguranță, pe parcursul punerii în practică a unor măsuri, se constată unde sunt problemele. Într-o lună, în două, în trei, patru luni de zile – în mod normal, acolo unde apar astfel de probleme. Pentru că oricât le-ai analiza, oricâte calcule ai face – cine a făcut cu adevărat ceva în administrație știe, și într-un proiect mare sunt modificări – este imposibil să nu apară probleme. Prin urmare, la toate măsurile care au fost puse în practică, acolo unde vor apărea probleme, lucrurile vor fi corectate și acest lucru este inevitabil. Dar asta nu este o problemă. Și, știți, doar cine nu muncește, nu greșește.
Reporter: Dar v-a spus președintele că ați greșit cu aceste măsuri?
Ilie Bolojan: Dacă am discuta anumite aspecte în privat, chiar de genul acesta, vă puteți da seama că nu vi le-aș spune.
Reporter: Spuneați că a existat, mă rog, știm toți, a existat un consens politic inițial, cu toate acestea, calendarul reformelor nu e respectat, au trecut mai bine de două luni de când sunteți premier, și discutăm în continuare…
Ilie Bolojan: La acest pachet doi, e adevărat că a fost o întârziere de două săptămâni, știți asta.
Reporter: Bun, întrebarea este, din experiența de până acum, care ar fi cele mai dificile obstacole în declanșarea și implementarea reformelor?
Ilie Bolojan: Întotdeauna este dificil când trebuie să reorganizezi, să reduci, să reduci cheltuieli este foarte dificil, să prioritizezi investiții este foarte dificil, să le eșalonezi este la fel de dificil, pentru că peste tot oamenii își văd prioritățile lor – a început o fundație de spital, comunitatea vede că se ridică, nu înțelege de ce nu mai există finanțare, pentru că nu-l pot termina la timp în PNRR. Și atunci trebuie găsite niște soluții. Acestea sunt niște lucruri foarte dificile și de aceea nu vedeți entuziasm în această zonă, pe bună dreptate, și nici asumare.
Reporter: Dar a existat consens politic? Să înțelegem că acel consens politic a fost doar unul declarativ?
Ilie Bolojan: Consensul politic a existat pe toate măsurile de reorganizare, pentru că ele sunt prinse în programul de guvernare, dar pentru asta e nevoie de coerență, de suport și de responsabilitate, din partea tuturor.
Reporter: Bună ziua! Domnule prim-ministru, îi asigurați pe români că în toamna acestui an, dacă veniturile nu sunt suficiente și nu se reduce deficitul așa cum vă doriți, nu creșteți TVA-ul de la 21 la 23%? Și dacă ne puteți spune dacă a existat o astfel de discuție în coaliție?
Ilie Bolojan: Nu a existat o astfel de discuție, nu s-a discutat o atare ipoteză, dar dacă vă aduceți aminte, atunci când TVA-ul pentru HoReCa a rămas la 11%, am anunțat că în luna octombrie se va face o evaluare a acestei situații – cât s-a încasat, cum s-a încasat, care este dinamica – și vom lua o decizie dacă va rămâne la acest nivel sau se va duce la cota standard. Dacă vă aduceți aminte, aceasta a fost o premisă în acest domeniu. Despre alte creșteri de TVA nu s-a discutat. În același timp, trebuie să spunem deschis, a ține echilibrele bugetare înseamnă un echilibru între venituri și cheltuieli. Dacă vrem să nu discutăm de acum înainte de creșteri de venituri, doar să le încasăm pe cele pe care le-am stabilit, trebuie să insistăm în continuare pe partea de reduceri de cheltuieli. Nu se poate altfel.
Reporter: Bună ziua, domnule prim-ministru! S-a vorbit mult în ultimele zile despre o posibilă demisie a dumneavoastră. Dacă veți alege să demisionați, ce credibilitate credeți că mai au reformele pentru care v-ați angajat deja răspunderea în Parlament?
Ilie Bolojan: Cu siguranță nu se pune o astfel de problemă, cât timp nu se derulează procedura de asumare parlamentară.
Reporter: Bună ziua. M-aș întoarce puțin la TVA, pentru că, la începutul acestei guvernări, s-a discutat despre o creștere a TVA-ului la 21%, însă cu reduceri de cheltuieli în administrația locală și, de altfel, în administrația centrală. În contextul în care, în acest moment, nu avem reduceri în administrația locală, nu avem reduceri în administrația centrală, v-aș întreba ce șanse sunt ca TVA-ul să crească de la începutul anului viitor sau impozitul pe venit la 16%? Pentru că vedem că ușor, ușor, taxele cresc spre 16%. Și, de asemenea, ce măsuri am putea avea în pachetul 3?
Ilie Bolojan: Dacă suntem realiști, știm că reducerea de cheltuieli nu se poate face de pe o zi pe alta. Gândiți-vă că atunci când reduci personal, de exemplu, sau reduci volume de investiții, trebuie făcute analize, trebuie respectate niște proceduri legale, trebuie notificat, trebuie comunicat, apar procese, apar dispute, care înseamnă că efectele reducerii de cheltuieli se văd peste câteva luni de zile, minim. Aceasta este realitatea. Asta e cunoscută de toată lumea. Și atunci, dat fiind faptul că eram sub o presiune puternică – gândiți-vă în ce situație eram în luna iulie – am fost nevoiți să începem într-o ordine, dacă aș putea să spun, amestecată, atât cu componenta de creștere de venituri, creșterea TVA-ului, dar și pe componenta de reducere de cheltuieli – gândiți-vă la sporurile din administrație și așa mai departe -, dar în mod cert era ideal să începem cu reducerile de cheltuieli, dacă am fi avut spațiul de timp și financiar disponibil. Dacă ținem zona de cheltuieli sub control și luăm măsurile pe care ni le-am asumat prin programul de guvernare, sunt convins că nu se va pune problema unei creșteri de TVA sau de alte taxe începând de anul viitor.
Reporter: Iar impozitul pe venit? Nu mi-aţi răspuns…
Ilie Bolojan: Am spus alte taxe, inclusiv asta. Vă rog.
Reporter: Bună ziua. Vreau să vă întreb exact care este suma de bani care se va economisi în cazul reducerii cu 25% și în cazul reducerii cu 40%, care este suma numărului de posturi din administrația locală și centrală?
Ilie Bolojan: Deci, aș vrea să clarific întrebarea dumneavoastră. Discuția s-a purtat să se reducă cu 10% efectiv sau cu 15%. Ca să se reducă cu 10% sau cu 15%, v-am explicat cum se aplică cotele. Vă rog să faceți o socoteală: 10% înseamnă 13.000 de posturi înmulțit cu salariul mediu din administrație. Vă mulțumesc.
Reporter: Bună ziua. Au fost săptămâni de discuții cu sindicatele din administrație. Consiliile de dialog social au dat avize pe o formă a proiectului de reformă a administrației publice. Pe masa guvernului a ajuns forma cu 25% din totalul de posturi, reducere de personal. Pe ultima sută de metri ați venit cu noi date. De ce abia acum? Și mai ales că dvs. ați spus că aceste măsuri trebuie luate în cascadă. Și cât de mult mai poate fi amânată această reformă?
Ilie Bolojan: Când a apărut propunerea de 25% de reducere, lucrurile sunau bine. Dar eu sper că a fost o propunere eronată, care nu s-a bazat pe o analiză reală şi, știți, atunci când propui reduceri, dacă ne gândim foarte bine, trebuie să ai niște reacții. În momentul în care vezi că n-ai nicio reacție, trebuie să-ţi pui întrebarea ce se întâmplă. Și, făcând o analiză reală și cinstită a efectelor, am constatat că această propunere a Ministerului Dezvoltării de a reduce cu 25%… Cum să o numesc? Era un fake în realitate, adică efectele de reducere erau aproape nule. Și atunci mi s-a părut cât se poate de corect și de cinstit să avem aceste date – v-am spus, poate nu sunt perfecte, nu sunt cu mare acuratețe, dar e oglindă pentru prima dată a administrației din România. Și veți vedea județe în care, dacă s-ar aplica o reducere de 15% pe țară, cum este județul Bihor, reducerea în administrația la Bihor va fi de 3%. Înseamnă că au făcut ceva. Altele poate au procente mai mari. Veți vedea localități în care nu trebuie să reducă nicio persoană. Dimpotrivă, pot să facă angajări dacă vor, dacă este cazul. Și vom vedea localități care trebuie să se întrebe de ce trebuie să reduc posturi. Sigur, discuția e mai complexă, pentru că, pe lângă aparatul propriu, aici intră și poliția locală, intră și evidența populației, intră și posturile pentru fondurile europene, intră și posturile pentru șoferii de la microbuzele școlare. Deci, discuția e mai complexă, dar pentru a o înțelege atât dumneavoastră, cât și opinia publică, am simplificat toate aceste lucruri; dar ceea ce am simplificat este corect și cinstit.
Reporter: Bună ziua. Înțelegem, așadar că ați primit la început cifre mascate din momentul ce a existat această propunere de reducere fake, falsă, și v-aș întreba: în momentul de față, pe cifrele pe care le-ați prezentat, în acea reducere de 130.000 de posturi, vor fi incluse, de exemplu, și acele posturi din companiile și cluburile sportive care sunt deținute de primării, de CJ-uri?
Ilie Bolojan: Nu are nicio legătură cu acest lucru. Propunerile de reducere se referă la aparatul propriu și la alte structuri pe care fiecare consiliu județean sau primărie le gestionează în funcție de volumul de activitate și de importanța pe care o dă domeniului respectiv pentru comunitatea locală.
Reporter: Și mai departe, companii și alte structuri țintă?
Ilie Bolojan: Companiile au un regim separat și nu sunt incluse în această analiză. Fiecare autoritate locală poate să-și înființeze companii care gestionează diferite domenii de activitate. Dacă nu au, de exemplu, salubrizarea concesionată, atunci fac salubrizarea. Unii au structuri de salubrizare care sunt încorporate în aparatul primăriei, unele au externalizate sub forma unor administrații, alții le au concesionate, diferențele sunt foarte mari și aici se poate purta o discuție lungă, dar măsura de a calcula corect numărul de angajați de bază în administrație este una absolut necesară; și, v-am spus, din comparațiile pe care o să le vedeți, începând de la prânz încolo, unde veți putea intra pe fiecare județ, pe fiecare localitate, veți vedea un tablou general al administrației.
Reporter: Buna ziua. Domnule premier, s-a vorbit mult despre reducerea cheltuielilor, dar s-a vorbit și despre relansare economică. În ce constau propunerile pentru un pachet de relansare economică, ce părere aveți despre această măsură și când am putea vedea un astfel de pachet?
Ilie Bolojan: În primul rând, pentru a ne menține o creștere economică bună, e nevoie să menținem investițiile la un nivel decent. Și orice resursă care se economisește pe componenta de cheltuieli inutile ne permite să direcționăm banii către investiții. O a doua măsură este să ne atragem banii europeni care îi avem la dispoziție. O a treia măsură este să aducem investiții în domenii unde avem deficite comerciale masive în țara noastră, care să ne genereze o echilibrare a balanței comerciale și a celei de plăți. De asemenea, prin politici de a susține anumite domenii unde noi procesăm produsele – de exemplu, agroalimentare din România – în așa fel încât valoarea adăugată să rămână în țară, putem să ne echilibrăm din nou deficitele comerciale. V-am spus câteva lucruri pe care le facem în această perioadă.
Reporter: Domnule premier, pentru că mai sunt câteva minute, foarte scurt, că vor și colegii, o continuare. În ceea ce privește deficitul, după aceste două pachete, dacă le duceți la îndeplinire cu succes și cele ce vor veni în luna decembrie, cu ce deficit încheiem? 7%, 8%, ne puteți da o cifră?
Ilie Bolojan: Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit care să fie sub 8%, dar neavând datele în momentul de față, Ministerul de Finanțe cu siguranță va comunica în perioada următoare estimările, odată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni, așa este programată. Asta pentru că aceste măsuri care au fost luate – unele s-au aplicat de la 1 august, știți foarte bine, încă nu avem decât o lună și nu avem efectele lor -, să vedem exact care sunt efectele. De asemenea, efectele vor fi pe anul viitor, pentru că multe dintre ele își vor arăta, într-o măsură mai mare, rezultatele în bugetul de anul viitor.
Reporter: Sunteți de acord că judecătorii își merită banii, având în vedere declarația lui Nicușor Dan, că judecătorii din România lucrează dublu față de omologii săi din alte țări europene?
Ilie Bolojan: Sunt de acord că judecătorii din România au salarii bune – un salariu de 4.000-5.000 de euro net este un salariu bun în orice țară europeană, mai ales în România -, și cu punerea în practică a proiectului de lege, care este în momentul de față în procedura parlamentară, vor avea niște pensii bune, raportat la pensia medie din România, chiar dacă mai mici decât cele de astăzi, care este anormal să fie egale cu ultimul salariu. Prin acest pachet de măsuri nu facem decât să ne integrăm în procedura standard europeană, adică pensionarea la limita de vârstă normală – așa este în toată Europa -, și o valoare de aproximativ 70% pensie din venitul net realizat, să spunem, în ultimii ani de activitate. În ceea ce privește volumul de lucru, pentru a reduce acest volum de lucru, e nevoie de organizare în interior, e nevoie de practici unitare în zona de justiție, sentințe identice la instanțe diferite în spețe identice, ca să fie autoritate de lucru judecat, și e nevoie din partea noastră, a celor din lumea politică, de legi clare, de legi bune, care să nu genereze interpretări, care să nu complice lucrurile, și de simplificare. Dacă lucrăm la aceste trei măsuri, cu siguranță, în anii următori, lucrurile pot să reintre, și din punct de vedere al volumului de activitate, într-o zonă, să spunem, adică să scadă volumul de activitate și să se scurteze procesele; și, odată cu rămânerea în activitate a oamenilor cu experiență, să avem o calitate mai bună în actul de justiție, pentru că magistratura este o instituție fundamentală a statului nostru.
Ioana Dogioiu: Ultimele două întrebări, pentru că mai avem doar cinci minute.
Reporter: Veți accepta ca Partidul Național Liberal să facă parte dintr-o nouă coaliție cu PSD, UDMR și USR, dar fără ca dumneavoastră să fiți premier?
Ilie Bolojan: Partidul Naţional Liberal îşi ia deciziile întotdeauna în forurile lui de conducere şi dacă vor lua orice fel de decizie, ele se comunică public, întotdeauna, ştiţi asta. Vă rog.
Reporter: Domnule premier, pentru că o parte din oamenii care au fost în fosta guvernare sunt şi acum în actuala guvernare, aţi cerut explicaţii pentru mărimea mult mai mare a deficitului, situaţia mult mai dificilă decât o ştiaţi şi cu care v-aţi confruntat odată ce aţi devenit premier?
Ilie Bolojan: Am spus şi ieri, în Parlament, nu e vremea să facem o vânătoare de vrăjitoare, să căutăm tot felul de vinovaţi, să explicăm cum e cu moştenirea dezastruoasă – putem să facem şi asta şi e corect să faci o analiză pe cinstite. Atunci când preiei o funcţie, ea e şi activ, şi pasiv. Şi problema noastră e să facem ceea ce trebuie pentru România. Şi asta înseamnă că, dacă respectăm ceea ce ne-am propus, deja efectele se văd în faptul că ne-am menţinut ratingul, în faptul că lucrurile, chiar cu aceste costuri pe care le vedem cu toţii – eu le mulţumesc românilor încă o dată pentru că le acceptă – lucrurile se stabilizează, dacă facem aceste lucruri, putem trece fără probleme prin această perioadă. Dar pentru asta, aşa cum v-am spus, şi cu asta închei, trebuie să ne respectăm înţelegerile, să fim conştienţi că, atunci când nu ai bani, trebuie să iei măsuri de corecţie, să avem o solidaritate şi să fim responsabili pentru România.
