Guvernul României propune pentru 2026 un buget care încearcă să împace două realități economice aparent contradictorii: pe de o parte, deficitul public rămâne ridicat, iar pe de altă parte, presiunea de a continua investițiile și de a absorbi fonduri europene este mai mare ca niciodată.
Veniturile bugetare sunt estimate la aproximativ 391,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile ajung la 527,4 miliarde lei, ceea ce generează un deficit de circa 135,7 miliarde lei. În plus, proiectul prevede credite de angajament de peste 712 miliarde lei, pentru proiecte care se vor desfășura pe mai mulți ani.
Redistribuirea resurselor către autoritățile locale
O parte importantă din buget merge către bugetele locale, cu aproximativ 27,7 miliarde lei din TVA alocate pentru protecția copilului, asistență socială, transportul elevilor și programe educaționale. Impozitul pe venit este împărțit astfel:
- 63% către comune, orașe și municipii
- 15% la consiliile județene
- 6% la fonduri gestionate de consiliile județene
- 14% într-un mecanism de echilibrare național
- 2% pentru instituții de spectacole locale
Această formulă reduce diferențele între localitățile bogate și cele mai sărace, asigurând o redistribuire echitabilă a veniturilor fiscale.
Fondurile europene și PNRR – prioritate maximă
Bugetul permite realocări flexibile pentru proiectele europene și PNRR, astfel încât investițiile să nu fie blocate și fondurile să fie absorbite integral până la sfârșitul anului 2026. Statul poate chiar acoperi cheltuieli neeligibile din bugetul național pentru finalizarea proiectelor mai vechi.
Sănătatea și apărarea – zone cu presiune ridicată
În sistemul de sănătate, CNAS va încheia contracte cost-volum pentru medicamente inovative sau tratamente scumpe în limita a 8,75 miliarde lei, arătând presiunea continuă asupra finanțelor.
Ministerul Apărării primește flexibilitate specială pentru contracte multianuale și programe internaționale, în contextul geopolitic actual, subliniind importanța strategică a cheltuielilor de apărare.
Stabilizarea TAROM și controlul cheltuielilor
Statul va sprijini în continuare TAROM, prin alocări pentru majorarea capitalului și reducerea datoriilor, încercând să stabilizeze transportatorul național. În paralel, Ministerul Finanțelor va aproba lunar limitele de cheltuieli ale ministerelor și instituțiilor, pentru a evita derapajele bugetare.
Proiectul de buget pentru 2026 arată un stat prins între trei mari presiuni:
- Deficitul public ridicat, care limitează spațiul fiscal
- Necesitatea de a menține cheltuieli sociale și de sănătate
- Obligația de a absorbi rapid fondurile europene și PNRR
România intră în 2026 cu finanțe publice tensionate, dar cu ambiția de a menține investițiile și de a transforma fondurile europene în dezvoltare concretă.
Sursa: hotnews.ro
