În cadrul manifestărilor dedicate aniversării a 65 de ani de la întemeierea Muzeului „Prima Școală Românească” din Șcheii Brașovului, un loc distinct l-a ocupat prezența volumului Transylvania Florilegium, realizat sub patronajul Majestății Sale Regele Charles al III-lea și publicat de Addison Publications Ltd.
Acest florilegiu se înscrie într-o tradiție europeană a reprezentării științifice și artistice a naturii, în care observația riguroasă și expresia estetică converg într-un act de conservare culturală. În contextul Șcheilor Brașovului, această prezență capătă o semnificație suplimentară, fiind integrată într-un spațiu în care, de peste cinci secole, cartea și formarea intelectuală au fost asumate ca expresii ale unei continuități vii.
Prezența volumului în acest cadru nu este întâmplătoare, ci rezultatul unui gest de responsabilitate culturală. Aducerea sa în proximitatea muzeului se datorează generozității domnului Călin Ianța, a cărui implicare confirmă faptul că susținerea patrimoniului nu aparține exclusiv instituțiilor, ci și conștiinței individuale.
Evenimentul a fost onorat de prezența doamnei Irina Neacșu, autoarea lucrării Flori transilvane, volum de referință în simbolistica românească. Prin demersul său, aceasta se înscrie în aceeași tradiție a reprezentării și valorizării patrimoniului vegetal ca expresie identitară, în consonanță cu spiritul florilegiului prezentat.
Într-un registru complementar, în proximitatea muzeului a fost amenajată o alee de bujori — floarea națională a României — dedicată memoriei părintelui arhidiacon Constantin Voicu, rector al Institutului Teologic de Grad Universitar din Sibiu, șcheian și format în spiritul tradiției șaguniste.
Acest gest poate fi înțeles nu doar ca un act comemorativ, ci ca o prelungire simbolică a aceleiași idei de continuitate. Dacă florile fixate în paginile florilegiului sunt destinate transmiterii prin reprezentare, bujorii plantați în spațiul viu al comunității exprimă aceeași vocație în registrul duratei și al devenirii.
Între carte și grădină nu există opoziție, ci complementaritate: ambele sunt forme ale memoriei cultivate.
În acest sens, susținerea școlii — în accepțiunea sa istorică și culturală — nu se reduce la conservarea unui patrimoniu material, ci presupune asumarea unei responsabilități de transmitere. Gesturile individuale, atunci când sunt integrate într-o conștiință a continuității, devin parte a unei tradiții care nu se întrerupe, ci se reînnoiește.
Momentul aniversar a fost marcat și de o dimensiune simbolică aparte, desfășurându-se pe 24 aprilie, zi în care este comemorat Ion Colan, fondatorul muzeului. Cu acest prilej, a fost oficiat un parastas în memoria sa, evocând rolul decisiv pe care l-a avut în salvarea și transmiterea valorilor culturale locale.
