O serie de declarații publice și estimări recente readuc în atenția dezbaterii publice tema migrației și a evoluțiilor demografice din București, în contextul aplicării unor noi reglementări la nivel european.
Potrivit unor afirmații atribuite Ralucăi Oanța, odată cu intrarea în vigoare a Pactului european pentru migrație și azil, statele membre ar urma să gestioneze fie preluarea unor cote de migranți, fie plata unor contribuții financiare pentru fiecare persoană refuzată, în anumite condiții prevăzute de cadrul european. Aceste declarații fac referire și la mecanisme precum „rezerva de talente”, destinate atragerii forței de muncă din state din afara Uniunii Europene.
În paralel, sunt invocate și declarații anterioare ale șefului Direcției pentru Imigrări a Municipiului București, Ionuț Cîrdei, care, într-un material difuzat în ianuarie 2026, a estimat că, în cazul menținerii tendințelor actuale de migrație, ponderea cetățenilor străini din Capitală ar putea ajunge în următorii cinci ani la aproximativ un sfert din populația orașului.
Datele existente indicau la acel moment că aproximativ 7% din populația Bucureștiului este formată din cetățeni străini, cu o creștere semnificativă în ultimii ani. Pe baza acestor evoluții, au fost avansate scenarii de creștere accelerată până în jurul anului 2030.
Autoritățile și specialiștii în demografie atrag însă frecvent atenția că astfel de proiecții depind de numeroși factori economici, sociali și legislativi, iar evoluțiile reale pot varia semnificativ față de estimările pe termen mediu sau lung.
