Consiliul Consultativ al Tinerilor privind Clima și Mediul (CCT-CM) a fost lansat pe 15 septembrie 2026, în cadrul unui eveniment găzduit de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Mecanismul este dezvoltat prin colaborarea dintre Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate și UNICEF în România și creează un cadru structurat de participare și dialog între copii și tineri și autoritățile publice centrale în domeniul climei și mediului.
CCT-CM pornește de la nevoia de a crea mai multe modalități prin care copiii și tinerii să poată intra în dialog direct cu instituțiile, să înțeleagă mai bine procesele în care sunt dezvoltate politicile publice și să contribuie la acestea prin experiențele, cunoștințele și perspectivele lor.
La eveniment au participat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor, Elena Tudose, secretar de stat în cadrul MMAP, Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România, Elena-Alexandra Miron, președinta Platformei Tinerilor pentru Sustenabilitate, membri ai echipelor celor trei parteneri și cei 20 de membri ai Consiliului.
Aproape 500 de candidaturi din întreaga țară
Interesul pentru mecanism a fost ridicat: 496 de copii și tineri au aplicat pentru a deveni membri ai CCT-CM. Dintre aceștia, 460 au îndeplinit criteriile de eligibilitate,
31 au fost selectați pentru etapa de interviu, iar la finalul procesului au fost desemnați cei 20 de membri ai Consiliului.
Selecția a urmărit motivația, capacitatea de analiză și de argumentare, gândirea critică, interesul pentru verificarea informațiilor, disponibilitatea de implicare și capacitatea de colaborare. La stabilirea componenței Consiliului au fost avute în vedere reprezentarea teritorială, proveniența din mediul urban și rural, diversitatea de vârstă și deexperiențăși complementaritatea domeniilor de interes. Experiența profesională anterioară în domeniul climei, al mediului sau al politicilor publice nu a reprezentat un criteriu de selecție.
Prima generație a CCT-CM reunește 20 de membri cu vârste între 14 și 34 de ani, din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României. Șase membri provin din mediul rural și 14 din mediul urban, iar componența este echilibrată din perspectiva genului, cu 10 femei și 10 bărbați.
Membrii aduc perspective și experiențe din domenii precum biodiversitatea, climatologia, meteorologia, agricultura, silvicultura, mediul marin și Marea Neagră, urbanismul, economia circulară, educația de mediu, cercetarea, administrația și politicile publice, participarea copiilor și tinerilor, comunicarea publică și dezinformarea.
„Deciziile pe care le luăm astăzi în domeniul mediului și al climei îi privesc direct pe tineri și le vor influența viitorul. De aceea, este important ca vocea lor să nu fie doar ascultată, ci să existe un cadru real și constant prin care să poată contribui la politicile publice. Prin acest Consiliu vrem să aducem la aceeași masă tineri din medii și regiuni diferite, să le ascultăm ideile și argumentele și să construim un dialog bazat pe date, știință și informații verificate. Faptul că aproape 500 de tineri și-au dorit să facă parte din acest Consiliu ne arată că există interes și dorință de implicare. Avem nevoie de o generație care nu doar cere schimbare, ci participă activ la construirea ei”, a declarat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor.
De la participare la dialog constant cu instituțiile
Lansarea a inclus prezentarea celor 20 de membri și un dialog direct cu conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind așteptările membrilor, rolul Consiliului și primele direcții în care acesta se poate conecta la activitatea instituțională.
În cea de-a doua parte a întâlnirii, membrii au început procesul de co-creare a modului de funcționare și a priorităților CCT-CM. Prima etapă va include definirea formatelor prin care aceștia se vor implica în consultări, documentare și analiză, dezvoltarea de inițiative și proiecte, colaborarea cu experți și instituții, activități de comunicare și informare publică și formularea și urmărirea recomandărilor.
Activitatea Consiliului va putea include, în funcție de prioritățile dezvoltate împreună, întâlniri tematice, sesiuni cu experți, contribuții la procese publice, consultări mai largi cu copii și tineri, inițiative dezvoltate de membri și colaborări cu alte comunități și structuri de participare.
Un domeniu important va fi calitatea informației din spațiul public, inclusiv capacitatea de a verifica surse, de a înțelege informația științifică și instituțională și de a contribui la reducerea impactului dezinformării privind clima și mediul.
CCT-CM își propune totodată să creeze spații de dialog intergenerațional, în care experiența instituțională și expertiza tehnică să poată fi puse în legătură cu experiențele, întrebările și perspectivele copiilor și tinerilor.
,,Prin înființarea Consiliului Consultativ al Tinerilor pentru Climă și Mediu, România își transformă în acțiune angajamentul pentru o participare semnificativă a tinerilor și se asigură că copiii și tinerii au o voce reală în elaborarea politicilor și luarea deciziilor care le influențează viitorul. Doresc
să îi felicit pe cei 20 de tineri care fac parte din acest consiliu pentru energia și hotărârea lor de a promova dreptul fiecărui copil la un mediu sănătos. Ne bazăm pe voi pentru a-i responsabiliza pe adulți și suntem pregătiți să lucrăm alături de voi pentru a dezvolta și implementa cele mai bune politici pentru copii, tineri și generațiile viitoare”, a declarat Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România”, a declarat Anna Riatti, Reprezentanta UNICEF în România.
Un proces care pornește din consultările naționale cu copii și tineri
CCT-CM continuă un proces mai amplu de participare dezvoltat prin LCOY România – Conferința Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice, parte a rețelei internaționale de Local Conferences of Youth, acreditate de YOUNGO, divizia oficială a copiilor și tinerilor din cadrul procesului Convenției-Cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC).
LCOY creează o legătură între consultările și prioritățile formulate la nivel național și procesele internaționale de participare a copiilor și tinerilor în cadrul UNFCCC, inclusiv în perspectiva Conferințelor Părților privind Schimbările Climatice (COP). Astfel, teme și perspective formulate de copii și tineri în România pot fi conectate și la dialogurile mai largi care au loc în cadrul procesului climatic internațional.
În 2024 și 2025, peste 1.500 de copii și tineri au participat la consultări, evenimente și procese de formulare de propuneri, contribuind inclusiv la Declarația Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice (DNTSC) și la Planul Național de Acțiune al Tinerilor privind Schimbările Climatice (PNATSC).
Unul dintre mesajele recurente ale acestor procese a fost nevoia de continuitate: acces mai direct la instituții, dialog cu experți, posibilitatea de a înțelege mai bine procesele de politici publice și existența unor forme de participare care să continue și după încheierea unei consultări.
Crearea unui mecanism consultativ în relație cu Ministerul Mediului s-a regăsit, de asemenea, între direcțiile formulate în procesele de participare din anii anteriori.
„Pentru noi, CCT-CM înseamnă și momentul în care o nevoie exprimată în mod repetat de copii și tinerii din România s-a transformat într-un mecanism real de dialog și participare. Prin LCOY România am încercat, în ultimii ani, să construim un traseu care pornește din comunități și din consultările naționale și poate continua către dialogul cu instituțiile din România, dar și către spațiile internaționale în care copiii și tinerii participă la procesul climatic. Am avut și responsabilitatea de a duce mai departe, în diferite contexte internaționale și în drumul către COP, o parte dintre perspectivele și prioritățile formulate de copiii și tinerii cu care am lucrat. Tocmai de aceea, pentru noi a fost important ca acest traseu să nu se oprească la un document sau la participarea la o conferință internațională, ci să existe și aici, în România, acasă, un mecanism prin care dialogul să poată continua. În ultimii ani am întâlnit tineri care știau deja cum funcționează o consultare publică sau o instituție, dar și tineri care intrau pentru prima dată într-un astfel de proces. Foarte mulți ne spuneau însă același lucru: vrem să putem continua dialogul, să înțelegem ce se întâmplă după ce am fost consultați și să avem acces real la informație și la oamenii care lucrează la aceste politici. Responsabilitatea noastră acum este ca acest Consiliu să nu devină un spațiu închis în jurul celor 20 de membri. Legitimitatea acestuia se va construi și prin legătura cu copiii și tinerii din afara acestei încăperi, inclusiv cu cei care nu au avut până acum acces la astfel de oportunități”, a declarat Elena-Alexandra Miron, Președinta Platformei Tinerilor pentru Sustenabilitate.
CCT-CM se află la începutul activității sale, iar modul de lucru va fi dezvoltat etapizat împreună cu membrii.
Consiliul nu pornește de la premisa că 20 de persoane pot reprezenta singure întreaga diversitate a copiilor și tinerilor din România. De aceea, legătura cu procese mai largi de consultare, comunități locale, organizații, școli și alte structuri de participare va reprezenta o componentă importantă a activității sale.
Unul dintre obiective este și extinderea oportunităților către copii și tineri care nu sunt deja conectați la organizații, rețele, conferințe sau procese instituționale și care întâmpină bariere mai mari în accesarea unor astfel de contexte.
Experiența acestei etape va permite testarea și ajustarea formatelor de lucru, astfel încât mecanismul să poată răspunde cât mai bine atât nevoilor copiilor și tinerilor, cât și posibilităților reale de colaborare cu instituțiile publice.
Rolul partenerilor
Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate asigură secretariatul tehnic al CCT-CM, sprijinind organizarea, coordonarea și funcționarea curentă a mecanismului.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor asigură legătura Consiliului cu procesele relevante de politici publice și cu expertiza instituțională din domeniul climei și mediului.
UNICEF în România sprijină participarea copiilor, dezvoltarea unor metode adaptate vârstei și respectarea standardelor de protecție și siguranță.
Prin această colaborare, cei trei parteneri urmăresc dezvoltarea unui mecanism care să creeze mai multe oportunități de participare, acces la informație și expertiză, dialog intergenerațional și colaborare între copii și tineri și instituțiile publice.
Cei 20 de membri aduc profiluri diferite și complementare. În Consiliu se regăsesc copii și tineri implicați în cercetășie, activități în comunități locale, știință cetățenească și inițiative comunitare, precum și studenți, cercetători și profesioniști din climatologie, biologie, silvicultură, agricultură, urbanism, administrație, sustenabilitate și politici publice.
Unii dintre membri lucrează sau sunt implicați în biodiversitate și conservarea naturii, meteorologie și fenomene extreme, agricultură și sol, ecosisteme marine și Marea Neagră, soluții bazate pe natură, economie circulară, educație de mediu, participare publică, comunicare și dezinformare.
Consiliul aduce astfel împreună expertiză tehnică și experiență instituțională, dar și perspective provenite direct din comunități rurale și urbane, școli, universități, cercetare și inițiative civice.
