În Brașov „scurgerea” aleargă după „robinet”: canalizarea de la sat crește peste media țării – cât s-a extins rețeaua de apă și de canalizare

Brașov: plus 13,0% la rețeaua de canalizare din mediul rural de la un an la altul, peste media națională; rețeaua de apă de la sat a crescut cu 2,9%

Rețeaua de canalizare din satele județului Brașov a crescut cu 13,0% de la un an la altul: de la 502,6 kilometri în 2024 la 568,1 kilometri în 2025, potrivit unei analize realizate de Neakaisa.ro, retailer românesc de obiecte sanitare, folosind și date extrase din baza de date Tempo Online a Institutului Național de Statistică. Sunt 65,5 kilometri de rețea nouă într-un an.

Brașovul ocupă locul 12 din cele 41 de județe în clasamentul creșterii canalizării de la sat, peste mediana de 9,9% și peste media națională de 11,8%. Deasupra lui stau Bihorul, cu +13,2%, și Satu Mare, cu +13,1%; imediat sub el urmează Constanța, cu +12,7%, și Vâlcea, cu +12,0%, într-un pluton strâns. Cu 568,1 kilometri, rețeaua rurală de canalizare a județului este pe locul 21 din 41 ca lungime.

Rețeaua de apă potabilă din mediul rural s-a extins în același an cu 40,6 kilometri, de la 1.405,1 la 1.445,7 kilometri, o creștere de 2,9%.

Numărul comunelor brașovene cu rețea de canalizare a urcat de la 24 la 26. Cele mai mari creșteri au fost la Ucea (+20,1 km), comună care apare pentru prima dată în statistică, Drăguș (+17,0 km) și Șercaia (+10,0 km). Rețea de apă au 45 de comune, deci 19 dintre ele au apă la robinet, dar nu și canalizare. La fiecare 100 de kilometri de rețea de apă de la sat revin 39,3 kilometri de canalizare, față de 37,1 la nivel național. Statistica INS citată măsoară kilometrii de rețea publică, nu câte gospodării sunt racordate la ea.

Citeste și:  Știi ce înseamnă să „ștrincănești”? Opt tineri din Brașov pot învăța acest meșteșug. Înscrierile se încheie astăzi!

Brașovul are opt vecini, răspândiți pe tot clasamentul. Buzăul stă pe locul 2, cu +47,5%, Mureșul pe locul 5, cu +27,3%, și Argeșul pe locul 16, cu +11,3%. Sub mediană sunt Dâmbovița, cu +5,1%, pe locul 27, Sibiul, cu +4,5%, pe locul 28, Prahova, cu +3,6%, pe locul 32, Harghita, cu +0,8%, pe locul 35, și Covasna, cu +0,2%, pe locul 37.

„Extinderea rețelelor de apă și canalizare nu este doar o statistică de infrastructură. Accesul la utilități schimbă inclusiv felul în care poate fi gândită sau renovată o baie. Vedem frecvent că oamenii aleg obiectele sanitare, bateriile sau sistemele de duș pornind de la spațiul disponibil, dar și de la infrastructura pe care o au efectiv la dispoziție. Pentru o gospodărie, accesul la apă curentă și canalizare funcțională face o diferență importantă în ceea ce privește confortul de zi cu zi și, în același timp, deschide noi oportunități privind amenajarea băii”, declară Laura Sardescu, CEO și cofondatoare Neakaisa.ro.

De la infrastructură la renovarea băii

Accesul la apă și canalizare este doar primul pas. Pentru gospodăriile în care urmează și o renovare, planificarea din timp poate evita costuri și modificări ulterioare. Neakaisa.ro pune la dispoziție gratuit Ghidul complet al Renovării Băii, cu informații despre măsurători, ordinea deciziilor, execuție și alegerea obiectelor sanitare.

Neakaisa.ro este un retailer românesc specializat în produse pentru baie, bucătărie și amenajări interioare, fondat în 2014. Portofoliul companiei include peste 30.000 de produse, de la obiecte sanitare și mobilier de baie la baterii, sisteme de duș și accesorii. Neakaisa.ro oferă și consultanță pentru alegerea și compatibilitatea produselor, atât înainte, cât și după achiziție. Peste 95.000 de clienți au cumpărat până în prezent de la Neakaisa.ro.

Citeste și:  Luca Niculescu este noul premier. Guvernul a fost învestit de Parlament cu 280 de voturi

Câte gospodării au baie și toaletă în casă

Potrivit celor mai recente date INS, în 2025, 75,5% dintre gospodăriile de la sat aveau baie (cadă sau duș) în interiorul locuinței, față de 71,6% în 2024 și de 20,4% în 2007. Pragul de jumătate a fost trecut abia în 2019. La oraș, ponderea este de 97,6%.

Toaleta în casă a urmat același drum, pornind de și mai jos: o aveau 75,0% dintre gospodăriile din mediul rural în 2025, față de 71,1% în 2024 și de 16,5% în 2007. În 2007, la sat, cada sau dușul erau mai des întâlnite decât toaleta în casă. În 2025, diferența dintre ele a ajuns la 0,5 puncte procentuale.

La oraș, aproape toate gospodăriile au baie în casă. În 2025, 97,6% dintre gospodăriile din mediul urban aveau cadă sau duș în locuință, la fel ca în 2024, față de 87,5% în 2007. Toaletă în casă aveau 97,7%, față de 97,3% în 2024 și de 87,4% în 2007. La baie, distanța dintre sat și oraș s-a strâns de la 67,1 puncte procentuale în 2007 la 26,0 în 2024 și la 22,1 în 2025.

Defalcarea după numărul de persoane din gospodărie, la nivel național, arată unde au rămas golurile. Cel mai bine stau gospodăriile de patru și de trei persoane: 93,6%, respectiv 93,2% au cadă sau duș în casă, față de 92,4% și 92,7% în 2024 și de 65,4% și 70,8% în 2007. Urmează gospodăriile de două persoane, cu 89,9% (88,4% în 2024, 57,1% în 2007), și cele de cinci persoane, cu 86,9% (86,8% în 2024, 47,8% în 2007). La capete, ponderile scad: 82,0% la cei care locuiesc singuri (78,6% în 2024, 49,8% în 2007) și 78,0% la gospodăriile cu șase persoane sau mai multe (76,9% în 2024, 41,4% în 2007). Pentru toaleta în casă, valorile din 2025 sunt practic aceleași, la cel mult 0,4 puncte procentuale distanță.

Citeste și:  Începe CULMEA: trei zile în care Cinema Modern devine sală de film pentru copii, cu un weekend gândit pentru familii

Casele noi vin aproape toate cu baie: din cele 59.062 de locuințe terminate în 2025, 58.959 aveau una, iar 27.371 au fost ridicate la sat.

Clasamentul complet al celor 41 de județe, după creșterea rețelei de canalizare din mediul rural

LocJudețCanalizare la sat, 2024 (km)Canalizare la sat, 2025 (km)Creștere canalizareApă la sat, 2024 (km)Apă la sat, 2025 (km)Creștere apă
1Botoșani112,8199,2+76,6%856,41.003,7+17,2%
2Buzău281,9415,9+47,5%2.295,12.449,7+6,7%
3Dolj448,7643,5+43,4%1.722,41.814,5+5,3%
4Galați674,3932,6+38,3%1.915,81.996,2+4,2%
5Mureș610,3777,2+27,3%1.710,51.874,9+9,6%
6Ialomița76,092,9+22,2%1.160,91.185,9+2,2%
7Timiș1.078,31.292,7+19,9%2.680,62.803,6+4,6%
8Cluj1.197,61.370,1+14,4%2.409,32.509,5+4,2%
9Olt616,5698,9+13,4%1.744,31.833,6+5,1%
10Bihor1.091,31.235,2+13,2%2.632,22.703,9+2,7%
11Satu Mare793,0896,8+13,1%1.546,61.569,8+1,5%
12Brașov502,6568,1+13,0%1.405,11.445,7+2,9%
13Constanța638,8720,2+12,7%1.906,31.925,3+1,0%
14Vâlcea734,2822,3+12,0%2.044,72.130,1+4,2%
15Alba452,2504,8+11,6%1.323,11.417,4+7,1%
16Argeș862,1959,7+11,3%3.734,23.832,9+2,6%
17Hunedoara464,7515,2+10,9%919,5954,0+3,8%
18Suceava723,9800,3+10,6%1.105,61.210,6+9,5%
19Iași1.076,91.189,0+10,4%2.691,12.754,4+2,4%
20Gorj324,3358,0+10,4%1.638,51.670,7+2,0%
21Vrancea300,6330,5+9,9%1.481,41.495,1+0,9%
22Neamț522,5568,4+8,8%1.373,61.403,7+2,2%
23Bistrița-Năsăud632,5686,4+8,5%1.124,71.183,2+5,2%
24Caraș-Severin510,1539,9+5,8%948,6971,2+2,4%
25Sălaj426,8450,7+5,6%1.308,21.337,7+2,3%
26Călărași278,1293,6+5,6%1.307,81.313,1+0,4%
27Dâmbovița443,9466,4+5,1%1.813,61.835,4+1,2%
28Sibiu667,4697,2+4,5%1.015,41.041,7+2,6%
29Maramureș555,3577,5+4,0%1.694,61.698,5+0,2%
30Bacău465,2482,9+3,8%1.398,21.433,7+2,5%
31Vaslui204,7212,3+3,7%1.034,41.064,1+2,9%
32Prahova683,5708,0+3,6%2.841,92.856,5+0,5%
33Ilfov815,7844,2+3,5%1.229,31.253,0+1,9%
34Tulcea372,3383,3+3,0%1.280,01.282,0+0,2%
35Harghita904,1911,1+0,8%1.245,71.255,0+0,7%
36Brăila83,684,2+0,7%1.008,01.008,00,0%
37Covasna401,2402,1+0,2%654,0653,80,0%
38Mehedinți311,5311,9+0,1%974,3994,8+2,1%
39Giurgiu112,4112,40,0%640,5640,60,0%
40Teleorman164,9164,90,0%1.225,01.225,20,0%
41Arad407,4402,9-1,1%1.581,81.260,6-20,3%

La nivel național, 2025 a adus cel mai mare adaos anual de canalizare la sat din seria INS, care începe în 1990: 2.599 de kilometri de rețea nouă, adică +11,8%, față de recordul anterior de 1.818 kilometri, din 2023. Rețeaua de apă a crescut în același an cu 1.670 de kilometri, adică +2,6%. Decalajul rămâne însă mare. Potrivit Eurostat, în 2024 doar 60,8% dintre români erau racordați la un sistem de canalizare, penultimul loc între statele Uniunii Europene cu date raportate, iar 55,5% aveau apele uzate epurate cel puțin secundar, față de o medie europeană de 81,1%.

Evoluția ar putea fi accelerată în următorii ani: în mai 2026, programul Casa Verde Fotovoltaice a fost eliminat din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu, iar banii au fost mutați către proiecte de apă și canalizare. Până atunci, cele 19 comune din județul Brașov care au apă la robinet, dar nu și canalizare, așteaptă țeava de scurgere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.