Proiectul de lege care prevede modificarea Codului Silvic şi care conţine mai multe prevederi împotriva tăierilor ilegale de păduri, a fost adoptată de Camera Deputaţilor în unanimitate (cu 250 de voturi), după aproape două luni de dezbateri în comisiile de specialitate, arată un comunicat de presă al USR. Legea îi are ca iniţiatori pe senatorii USR Mihai Goţiu şi Allen Coliban, potrivit news.ro.
„Este un pas foarte important pentru salvarea pădurilor din România, dar lupta împotriva Mafiei din domeniu nu se încheie cu adoptarea acestei legi. Investigaţiile pe care le-am făcut pe teren au scos la iveală metode de furt complexe, exploatarea pădurilor se face, în continuare, cu iresponsabilitate, iar tăierile ilegale de păduri şi distrugerea acestora beneficiază de clemenţă şi complicitatea unor decidenţi politici şi ai unor angajaţi ai instituţiilor publice de la nivel local şi central”, a declarat senatorul USR Mihai Goţiu, conform unui comunicat de presă al partidului remis miercuri News.ro.
Printre cele mai importante modificări ale legii se numără:
– Completarea definiţiei materialelor lemnoase, astfel încât să fie blocată Metoda Tocătorul, folosită pentru expedierea din pădure a unor cantităţi importante de lemn tăiat ilegal. Propunerea legislativă a fost asumată de Mihai Goţiu în urma investigaţiilor de presă şi ale activiştilor de mediu şi a beneficiat de susţinerea a 50.000 de cetăţeni care au semnat petiţia iniţiată de Comunitatea Declic.
– Trecerea etapizată la vânzarea ca lemn fasonat a copacilor tăiaţi din pădurile proprietate publică de stat (pentru a putea măsura exact lemnul care pleacă din păduri).
– Încadrarea ca infracţiune a transporturilor de lemn fără acte, în cazul transporturilor de peste 10 mc de lemn, dublată de confiscarea mijlocului de transport.
– Încadrarea ca infracţiune a oricărui furt sau tăiere ilegală de lemne, indiferent de volumul furat şi/sau tăiat ilegal.
De asemenea, modificările vizează şi facilitarea accesului cetăţenilor pe jos sau cu bicicleta în pădure şi obţinerea actelor de mediu pentru exploatarea pădurilor.
„România are nevoie de o nouă strategie forestieră, de o reformă a întregului sistem, de organisme de control eficiente şi de DNA-ul Pădurilor pentru a combate furtul de lemn. Până atunci, mă bucur că printre peticele aduse de această modificare a Codului Silvic am reuşit să introducem şi câteva măsuri importante, atât pentru managementul forestier, cât şi pentru combaterea infracţionalităţii din domeniu. Totodată, ne mândrim că, la insistenţele noastre, amendamente toxice introduse subtil de către Mafia Pădurilor au fost respinse. Este o victorie de etapă, războiul împotriva tăierilor ilegale de lemn continuă!”, a precizat Allen Coliban.
Sursa citată mai arată că după ce a fost adoptată cu unanimitate de Senat, propunerea legislativă a fost blocată aproape două luni în Comisia pentru Agricultură şi Silvicultură din Camera Deputaţilor, unde lobby-ul unor sindicalişti silvici, al proprietarilor privaţi de păduri şi al administratorilor (privaţi şi Romsilva) de păduri au încercat să o lase fără conţinut, ba chiar să înlăture articolul anti-monopol din Codul Silvic, de care ar fi beneficiat „cunoscuta” companie austriacă HS Group, noul nume al Schweighofer Holzindustrie.
Aceste intervenţii au reuşit să blocheze unele modificări şi să slăbească unele măsuri adoptate de Senat (cea mai importantă fiind eliminarea prevederilor prin care s-ar fi interzis tăierile principale de păduri în parcurile naţionale).
Presiunea civică, manifestată în mod constant (în ciuda jignirilor aduse ong-urilor şi activiştilor de mediu), a echilibrat, însă, balanţa şi, în ciuda „pierderilor” menţionate, prevederile anti-hoţie au fost adoptate, iar „amendamentul Schweighofer” a fost respins.
„Adoptarea acestei legi, în ciuda unei opoziţiei furibunde a sistemului, reprezintă, însă, un pas important pentru salvarea pădurilor României. Sunt convins că, împreună, putem duce lupta asta până la capăt şi să o câştigăm!”, a adăugat Goţiu.
Reprezentanţii USR reamintesc că Legea USR de înfiinţarea a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu (DIIM, sau „DNA-ul Pădurilor”) este, momentan, blocată, în urma atacării ei la CCR de către Guvernul Orban.
Din punctul de vedere al USR, acest demers reprezintă, însă, doar o amânare de care se bucură cei care taie ilegal pădurile României şi încalcă alte legi de protecţie a mediului. Chiar şi cu această amânare, DNA al Pădurilor se va înfiinţa, iar cei responsabili pentru distrugerea mediului vor ajunge să răspundă pentru faptele lor.
Proiectul de lege al USR a fost adoptat miercuri de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional şi astfel legea merge la promulgare.
Inițiative bune, dacă vor ajunge să se și aplice.
Decidenții ,cei care ar trebui să facă ceva nu fac decât să-i acopere pe cei care fură padurile țării și asta pentru că și ei beneficiază de pe urma jafurilor comise ,sunt într-o cârdășie mafiotă.
Nu am nimic impotriva publicarii numelui, pentru ca nu am nimic de pierdut cand e vorba de lupta impotriva coruptiei, indiferent de forma pe care o imbraca. M-as bucura sa gasim o modalitate de a stopa toate modalitatile de furt oficial al banului public fara ca cineva sa mai poata face ceva. Eu lucrez in cultura ca si artist liric opera si sunt angajatul Operei Nationale Romane Cluj.Am facut mai multe demersuri la nivel ministerial care rand pe rand au fost abandonate in mod intentionat de catre domnii ministrii ai culturii. Am fost chemati la Prefectura din Cluj si inafara de dialogul purtat in mod decent cu dl prefect nu am avut nici un raspuns. Concluziv va pot spune si asigura de afirmatie ,e, ca nu exista structura ministeriala in care sa nu existe o parte mai mica sau mai mare corupta si care indiferent de ministrii care vin si pleaca, isi fac nestingheriti aranjamentele. Va rog sa va imaginati cateva calcule simple: daca intr-o institutie cum e Opera Nationala Cluj, sau cele din Iasi si Timisoara, ce sa mai vorbim de Opera Bucuresti , se primesc aproximativ 2 milioane de euro in conturile de bunuri si servicii iar cheltuirea acestor bani nu se verifica de nimeni si sumele se suplimenteaza la cerere pt ca nu sunt suficiente pentru finalizarea” proiectelor”. Cand vorbesc de verificare ma refer la Comisia de Control al Ministerului Culturii sau la autoritatile locale gen Curtea de Conturi, ANAF, etc. Acesti bani reprezita in general 8% din bugetul fiecarei institutii si probabil ca pentu unii procentul e prea mic sa mai faca si controalele de rigoare. Doar cand ma gandesc la un calcul facut si raportat la tot ce inseamna opere, teatre sau cultura apartinatoare ca finantare de Ministerul Culturii ma prinde disperarea la cate zeci de milioane de euro se risipesc sau spus altfel se fura prin acele schimburi de amabilitati financiare oficiale. Daca se doreste aprofundarea acestui subiect, pot oferi exemple si am toata disponibilitatea unui dialog fara retineri in ce priveste sustinerea celor afirmate.