România ocupă trei poziții din primele cinci la nivel european în topul poluării cu NO2, emisii produse în special de mașinile vechi și de cele diesel. București, Cluj-Napoca și Brașov sunt printre cele mai poluate orașe europene cu substanța clasificată drept cancerigen de mare risc.
Studiul a fost realizat de compania europeană de cercetare CE Delft și a vizat 432 de orașe europene, 21 dintre acestea fiind din România. Conform organizației Observatorul Român de Sănătate, București, Cluj-Napoca și Brașov sunt printre cele mai poluate orașe europene cu NO2, potrivit Mediafax.
De asemenea, studiul a arătat că românii sunt europenii cei mai afectați negativ de costurile cauzate de impactul poluării aerului asupra sănătății. Bucureștiul este la rândul său orașul european al cărui locuitori au cele mai mari pierderi anuale din cauza impactului poluării aerului, 3.004 euro pe cap de locuitor.
În termeni absoluți, în Europa doar Londra depășește Bucureștiul în privința costurilor sociale legate de problemele de sănătate cauzate de poluarea aerului. Bucureștiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătății locuitorilor. În România, următoarele cele mai afectate orașe sunt Timișoara, Brașov, Cluj și Iași. Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum și cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranței de viață.
În principalele orașe românești afectate (București, Timișoara și Brașov) particulele fine PM2.5 și PM10 au cel mai important impact negativ asupra acestor costuri, urmate de emisiile de oxizi de azot NO2, emisii cauzate în special de mașinile vechi și cele diesel.
Studiul european concluzionează că reducerea poluării aerului ar trebui să devină o prioritate de sănătate publică în orașele Europei. Rezultatele sunt relevante și în contextul pandemiei COVID-19, cercetările arătând că o calitate inferioară a aerului poate crește mortalitatea în cazurile de COVID-19.
Introducerea unor politici de transport la nivelul orașelor afectate poate îmbunătăți considerabil și rapid calitatea aerului, se mai arată în studiu. Astfel, o creștere de doar 1% a numărului de mașini într-un oraș duce la creșterea costurilor sociale cauzate de poluarea aerului cu 0,5%.
O altă recomandare a studiului CE Delft este construirea unei rețele de monitorizare a calității aerului, în prezent existând prea puține astfel de stații. Observatorul Român de Sănătate este partener în cadrul rețelei Aerlive de monitorizare a calității aerului în București și a lansat campania Ce Aer Respir pentru a construi o rețea similară în Cluj-Napoca.
Brașovenii îi sunt datori primarului penal Scripcaru pentru creșterea masivă a poluării, în urma:
– desființării transportului comun electric în proporție de 100% încă din anii 2000;
– și a construcțiilor haotice de sute de blocuri peste toate dealurile și spațiile verzi, ceea ce a dus la creșterea uriașă a numărului de vehicule poluante.