În condițiile în care peste 20% dintre unitățile școlare din România și-au modificat scenariul inițial în care au început noul an școlar, 28% dintre copii și 43% dintre cadrele didactice nu dețin sau nu dețin toate resursele materiale necesare învățământului online. Salvați Copiii România, alături de Federația Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret”, Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar avertizează asupra consecințelor dramatice și pe termen lung ale îngrădirii accesului la educație pentru copiii vulnerabili.
Datele provizorii extrase din statisticile INS arată că, la începutul acestui an calendaristic, peste 275.000 de copii cu vârsta învățământului obligatoriu (7-17 ani) nu mergeau la școală.
”Criza socială îi afectează mult mai grav pe cei vulnerabili, iar pentru copii, îngrădirea accesului la educație are consecințe greu, dacă nu imposibil, de corectat ulterior. Neparticiparea școlară nu e o opțiune în nicio societate, din contră, educația trebuie protejată în acest context atât de dificil”, a avertizat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Deficitul pentru educația online este cu 10% mai ridicat în mediul rural decât în mediul urban și cu peste 10% mai mare în cazul învățământului primar și preșcolar decât în al celui liceal, arată datele unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România.
Mai mult de jumătate dintre părinți spun că achiziția măștilor de protecție și a dezinfectanților cade în sarcina lor. Pentru majoritatea cadrelor didactice, măștile și dezinfectanții sunt asigurate de administrația școlii/ localității: totuși, 26% dintre profesori sunt în situația de a achiziționa materialele pe cont propriu. Ponderea contribuției individuale (sau a familiilor) este mai ridicată în mediul urban (42%), decât în cel rural (34%) și mai ridicată în cazul liceelor (46%) decât în cel al învățământului preșcolar (24%).
Ancheta a fost realizată la nivel național, în perioada 2 – 14 octombrie, pe bază de chestionar aplicat părinților, elevilor și cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, la nivel național, în parteneriat cu Federația Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret”, Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar.
„Rezultatele acestei analize sunt cu adevărat alarmante: aproape 30% dintre copii și părinții cu copii în școală declară că nu dețin resursele materiale necesare învățământului online. În ultimele luni, sute de mii de copii au fost lăsați în urmă de către sistemul educațional din România.
Putem trata acest eșec ca pe o lecție din care să extragem două concluzii principale: în primul rând, măsurile sociale, precum asigurarea accesului la internet pentru elevi și acordarea corespunzătoare a burselor școlare, sunt indispensabile în acest context, iar în al doilea rând, este esențial să înțelegem cu toții faptul că școala nu va mai arăta niciodată ca înainte. Avem o oportunitate uriașă de a evolua, de a face lucrurile mai bine. Ține de fiecare dintre noi să profităm de această oportunitate”, a afirmat Rareș Voicu, Președinte Consiliul Național al Elevilor.
Marius Ovidiu Nistor, Președinte FSE „SPIRU HARET“, a precizat: „Închiderea școlilor în perioada stării de urgență ne-a demonstrat că învățământul nu este pregătit pentru trecerea în online. Am avertizat autoritățile încă din luna aprilie și am cerut măsuri suplimentare pentru noul an școlar, însă, ca de obicei, educația a rămas la coada bugetului. Și eroii au nevoie de ajutor!
Degeaba lăudăm corpul profesoral, dacă nu venim în întâmpinarea nevoilor lor: de la măștile de protecție și până la laptopuri, care adesea lipsesc cu desăvârșire. Sper ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, Parlamentul, Guvernul și autoritățile locale să facă front comun pentru educație.“
Studiul Salvați Copiii mai relevă că:
- După aproximativ o lună de la debutul anului școlar 2020-2021, peste 20% din unitățile școlare incluse în eșantion își schimbaseră scenariul stabilit inițial, majoritar în sensul trecerii de la scenariul verde la scenariul galben sau roșu;
- Schimbarea scenariului a afectat aproximativ un sfert dintre copii și părinți (23%) și 14% dintre cadrele didactice. Probabilitatea schimbării scenariului de debut al anului școlar corelează direct cu ciclul educațional, liceele având o probabilitate de aproape două ori mai ridicată de schimbare a scenariului inițial (25%), în comparație cu instituțiile preșcolare (14%). Ponderea schimbării scenariului înregistrată în mediul rural (24%) a fost mai ridicată decât în urban (17%). Regiunile în care au fost înregistrate probabilități mai ridicate de schimbare a scenariului sunt: București-Ilfov (33%), Nord-Est (28%) și Centru (27%).
- Scenariul galben este scenariul cu cea mai mică rată de agravare măsurată la nivelul tuturor partenerilor educaționali, din ambele medii de rezidență (urban, rural), pentru toate cele patru cicluri de învățământ.
- Într-o unitate de învățământ din 5 în care se desfășurau ore fizic, în perioada culegerii datelor, numărul elevilor prezenți real în clasă, în același timp, depășea 20 de persoane, situație în care nu putea fi asigurată distanțarea fizică de cel puțin 1,5 m între elevi, conform recomandărilor specialiștilor din domeniul medical. Această situație este prezentată similar de toți partenerii educaționali, din ambele medii de rezidență. În învățământul preșcolar, ponderea claselor cu peste 20 de elevi prezenți în același timp este mult mai scăzută (7%). Cea mai ridicată pondere a fost înregistrată în învățământul liceal (21%);
- Participarea la decizia privind modalitatea de debut a anului școlar a fost ridicată în rândul cadrelor didactice (77%), medie la nivelul părinților (50%) și scăzută la nivelul elevilor (25%);
- Percepția privind respectarea regulilor de igienă în școală este foarte ridicată în rândul cadrelor didactice (93% răspuns pozitiv), ridicată în rândul elevilor (81%) și peste medie (69%) în rândul părinților. Aprecierile pozitive sunt similare în mediul urban și rural, mai ridicate în cazul învățământului primar (84%) și mai scăzute în cazul învățământului liceal (77%);
- 50% dintre părinți declară că responsabilitatea achiziționării măștilor și a dezinfectanților pentru copii le aparține. 26% din cadrele didactice sunt în această situație, pentru majoritatea acestora măștile și dezinfectanții fiind asigurate de administrația școlii/ localității. Ponderea contribuției individuale (sau a familiilor) este mai ridicată în mediul urban (42%), decât în cel rural (34%), este mai ridicată în cazul liceelor (46%) decât al învățământului preșcolar (24%). Peste 70% dintre actorii educaționali apreciază că regula purtării măștii e respectată la școalăș
28% dintre copii și părinții cu copii în școală declară că nu dețin resursele materiale necesare învățământului online. Situația este similară pentru 43% dintre cadrele didactice. Deficitul este cu 10% mai ridicat în mediul rural decât în mediul urban și cu peste 10% mai mare în cazul învățământului primar și preșcolar decât în al celui liceal;
- Deficitul de competențe necesare învățământului online este similar, 28%, la nivelul tuturor partenerilor educaționali, cu 5% mai scăzut în rural decât în urban și cu 23% mai scăzut în cazul educației preșcolare decât liceale;
- Aproximativ jumătate dintre actorii educaționali se simt în siguranță în școală: 55% dintre elevi, 49% dintre părinți și 59% dintre cadrele didactice. Nivelul de siguranță perceput este similar în rural cu cel din urban și mai ridicat în cazul învățământului preșcolar (63%) decât al învățământului liceal (50%);
- Cea mai mare parte a partenerilor educaționali apreciază că, în prezent, calitatea actului didactic din școală este mai slabă decât cea dinaintea crizei COVID19, respectiv 46% dintre elevi, 45% dintre părinți și 44% dintre profesori declară acest lucru;
- Majoritatea celor care, la momentul studiului, utilizează alt scenariu de organizare educațională decât cel obișnuit (verde) consideră ca este afectată calitatea actului didactic: 51% din cei care funcționează în scenariul verde modificat (în schimburi), 64% din cei care funcționează în scenariul galben și 66% din cei care funcționează în scenariul roșu. Nivelul de insatisfacție este cu 5% mai ridicat în mediul urban decât în cel rural și crește odată cu creșterea nivelului educațional, de la 31% în la nivelul învățământului preșcolar la 57% la nivelul învățământului liceal;
- Aproximativ o treime dintre actorii educaționali (32% dintre elevi, 29% dintre părinți și 27% dintre profesori) consideră că infectarea cu COVID19 nu este un pericol foarte mare (este prezentat exagerat, sau nu este un pericol deloc);
- Media generală a aprecierii (pe o scală de la 1 la 10) a modului în care autoritățile din învățământ au gestionat până acum această criză este de 6,15, cu un nivel mai scăzut de apreciere în rândul părinților (5,96), al celor din mediul urban (6,08) și al celor din învățământul liceal (5,94) și primar (6,07).
„Asa cum am spus de la începutul anului scolar, din cauza contextului actual, anul scolar va fi compromis. Deși s-au pus la dispoziție sume considerabile pentru achiziționarea de echipamente și materiale necesare, statul și-a dovedit incapacitatea de a pune lucrurile la punct. Avem copii și școli fără echipamentele necesare, avem nemulțumiri specifice la nivelul sistemului. Cine va plăti pentru aceste neajunsuri? Din păcate, copiii noștri și, nu în ultimul rând, societatea în ansamblu.
Având în vedere cele menționate, este nevoie de o mobilizare generală, MEC, ISJ, directori, profesori, elevi, părinți, cu totii trebuie sa punem umărul pentru a sprijini actul educational.
Ca-n orice moment de criză națională, inechitățile se adâncesc. Pentru a avea o școală incluziva este nevoie de o strategie pe termen scurt care să reducă clivajul dintre rural și urban. Altfel, va fi vai și amar, vom ajunge la abandon școlar și 60% analfabeți funcțional.
Sper ca MEC si Guvernul României să găsească soluțiile necesare pentru o astfel de strategie.”, a precizat Președintele FNAP Iulian Cristache.
Fișă tehnică: Modul de aplicare a chestionarului a fost unul : mixt, telefonic, în sistem CATI și face to face. La nivel național au fost cuprinse în studiu 915 unități școlare din învățământul preuniversitar, din 40 de județe.
Marja de eroare statistică la nivel de sub-grup (N=400), pentru un interval de încredere de 95% este de +/-5%. Marja de eroare la nivel de eșantion cumulat (N=1214) este de +/-3,2%.
Ancheta în formă integrală poate fi consultata aici
CONTEXT: Pentru ca situațiile de excluziune și discriminare în care au fost puși copiii vulnerabili în timpul stării de urgență să nu se repete odată cu începerea noului an școlar, Organizația Salvați Copiii România accelerează programul de dotare a acestora cu tablete conectate la internet și, ca urmare a solicitărilor primite, adaugă o componentă de dotare a școlilor.
Până acum, peste 40 de școli au făcut apel la mecanismul de sprijin lansat de Salvați Copii, pentru a asigura un proces educațional real. Acestea au nevoie de tablete și alte dispozitive de predare online, măști și produse dezinfectante.
Astfel, elevii școlilor din Viișoara (județul Botoșani) și Vadu (județul Constanța) au primit tablete conectate la internet, iar cadrele didactice sprijin și materiale pentru actul pedagogic.
E nevoie de dotarea urgentă a altor școli din țară, multe dintre ele funcționând deja în scenariul hibrid sau chiar roșu.
