Aproximativ una din trei ţări în care şcolile sunt sau au fost închise nu a implementat încă programe remediale după închiderea şcolilor în contextul pandemiei de COVID-19, conform unui „Sondaj privind răspunsurile sistemelor naţionale de educaţie la închiderea şcolilor din cauza COVID-19” realizat la nivel global de către UNESCO, UNICEF, Banca Mondială şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). În acelaşi timp, doar o treime din ţări iau măsuri pentru evaluarea pierderilor din procesul de învăţare în ciclurile de învăţământ primar şi secundar inferior – în principal, ţările cu venituri mari.
„Evaluarea pierderilor din procesul de învăţare este primul pas esenţial către reducerea consecinţelor. Este extrem de important ca ţările să investească în evaluarea magnitudinii unor astfel de pierderi, pentru a implementa măsurile remediale adecvate”, a declarat Silvia Montoya, Directorul Institutului de Statistică al UNESCO.
Mai puţin de o treime din ţările cu venituri mici şi medii au raportat că toţi elevii s-au întors la şcoală în mod fizic, crescând astfel riscul apariţiei de pierderi în procesul de învăţare şi de abandon şcolar. Însă majoritatea ţărilor au raportat folosirea a cel puţin unei forme de sprijin pentru a încuraja elevii să se întoarcă la şcoală, inclusiv implicarea comunităţii, monitorizarea elevilor prin intermediul şcolii, modificarea serviciilor pentru apă, salubritate şi igienă, stimulente financiare şi revizuirea politicilor de acces în şcoală.
„Educaţia remedială este esenţială pentru a ajuta acei copii care au lipsit de la şcoală să ajungă la zi cu materia şi să reducă pierderile pe termen lung din procesul de învăţare. Acest lucru necesită un efort urgent pentru a stabili nivelurile de învăţare ale elevilor din prezent şi a colecta date de calitate pentru a le integra în practicile din sălile de clasă, după cum s-a preconizat în Iniţiativa privind datele calitative ale educaţiei încheiat de UNICEF, UNESCO şi Banca Mondială”, a subliniat Jaime Saavedra, Directorul pentru educaţie la nivel global al Băncii Mondiale.
Sondajul documentează modul în care ţările monitorizează şi reduc pierderile din procesul de învăţare, adresând provocarea de a redeschide şcolile şi de a dezvolta strategii de educare de la distanţă. În total, 142 de ţări au răspuns la sondajul care acoperă perioada cuprinsă între luna februarie şi luna mai 2021 şi acoperă ciclul de învăţământ preşcolar, primar, secundar inferior şi secundar superior.
„Educaţia de la distanţă a reprezentat o ancoră de salvare pentru mulţi copii din lume în perioada în care şcolile au fost închise. Dar pentru cei mai vulnerabili, chiar şi aceasta era inaccesibilă. Este imperativ să readucem fiecare copil în clasă acum. Dar nu ne putem opri acolo; redeschiderea în condiţii mai favorabile înseamnă implementarea de programe de recuperare pentru a ajuta elevii să ajungă la zi cu materia şi asigurarea că le vom acorda prioritate fetelor şi copiilor vulnerabili în toate eforturile depuse”, a declarat Directorul pentru educaţie al UNICEF la nivel global, Robert Jenkins.
Constatările cheie ale sondajului includ:
* Ţările au răspuns prin numeroase măsuri pentru reducerea posibilelor pierderi din procesul de învăţare cauzate de închiderea şcolilor: aproximativ 40% dintre ţări au prelungit anul şcolar şi un procent similar dintre ţări a prioritizat anumite secţiuni ale programei şcolare. Însă peste jumătate din ţări au raportat că nu au fost făcute şi nici nu se vor face ajustări;
* Multe ţări şi-au îmbunătăţit standardele de sănătate şi de siguranţă de la centrele de examinare. Cu toate acestea, 28% din ţări au anulat examinările pentru ciclul secundar inferior şi 18% dintre ţări au făcut acest lucru pentru ciclul secundar superior;
* Verificarea sau revizuirea politicilor de acces era rară, în special pentru fete – un motiv de îngrijorare, din moment ce fetele prezintă cel mai mare risc de a nu se întoarce la şcoală în ţările cu venituri mici şi medii la limita inferioară;
* Ţările cu venituri mici întârzie în implementarea chiar şi a celor mai de bază măsuri pentru a asigura întoarcerea la şcoală. De exemplu, doar sub 10% au raportat faptul că au suficient săpun, apă curată, instalaţii igienico-sanitare şi măşti, în comparaţie cu 96% dintre ţările cu venituri mari.
Sondajul oferă informaţii de asemenea despre implementarea şi eficienţa educaţiei de la distanţă şi a sprijinului aferent, la peste un an de la pandemie. Rezultatele arată că:
* Majoritatea ţărilor au întreprins mai multe acţiuni pentru a oferi educaţie de la distanţă: emisiunile de televiziune şi radio au fost mai populare în ţările cu venituri mici, în timp ce ţările cu venituri mari au oferit platforme de învăţare online. Însă peste o treime din ţările cu venituri mici şi medii inferioare au raportat că mai puţin de jumătate din elevii din ciclul primar au beneficiat de acestea;
* Asigurarea asimilării şi a implicării necesită strategii de învăţare de la distanţă potrivite contextului, implicare parentală, susţinere şi din partea profesorilor, asigurarea faptului că fetele şi alţi copii marginalizaţi nu sunt neglijaţi. De asemenea, necesită generarea unui volum consistent de date privind eficienţa educaţiei de la distanţă. În timp ce 73% dintre ţări au evaluat eficienţa a cel puţin unei strategii de educare de la distanţă, încă sunt necesare dovezi mai bune pentru eficienţă în cele mai dificile contexte.
„Este imperativ să găsim dovezi mai multe şi mai bune cu privire la eficienţa educaţiei de la distanţă, în special în contextele cele mai dificile, şi să susţinem dezvoltarea politicilor de învăţare de la distanţă”, a declarat Andreas Schleicher, Director în cadrul Directoratului OECD pentru educaţie şi abilităţi.
În 2020, şcoli din toată lumea au fost închise complet pentru toate cele patru nivele de educaţie, în medie timp de 79 de zile şcolare, reprezentând aproximativ 40% din totalul de zile şcolare calculate în medie în ţările OCDE şi G20. Cifrele variau de la 53 de zile în ţările cu venituri mari până la 115 zile în ţările cu venituri mici şi medii inferioare.
În România, potrivit Evaluării rapide a situaţiei copiilor şi familiilor în contextul pandemiei de COVID-19, realizată de UNICEF în prima jumătate a anului 2020, accesul limitat la internet şi accesul limitat la echipamente IT au fost cele mai menţionate bariere pentru copii în furnizarea serviciilor în educaţie. Pentru a aborda problema îngrijorătoare a pierderilor din procesul de învăţare, UNICEF în România a iniţiat un dialog cu Ministerul Educaţiei în vederea co-organizării unui workshop cu toate părţile interesate relevante, care să aibă ca rezultat stabilirea unui plan sustenabil de acţiuni pe termen mediu şi lung pentru educaţie remedială.
Cererea pentru finanţare creşte, concurând cu alte sectoare, în timp ce veniturile publice scad. Cu toate acestea, 49% dintre ţări au crescut bugetul pentru educaţie în 2020 faţă de 2019, în timp ce 43% şi-au menţinut bugetul constant. Finanţarea este prevăzută să crească în 2021, având în vedere că peste 60% dintre ţări plănuiesc să mărească bugetul pentru educaţie în comparaţie cu 2020.
Aceste constatări consolidează importanţa redeschiderii şcolilor, a educaţiei remediale şi a unor sisteme de educaţie de la distanţă mai eficiente, care să poată face faţă mai bine viitoarelor crize şi să permită tuturor copiilor să beneficieze de acestea. În plus, constatările arată că evaluarea pierderilor din procesul de învăţare cauzate de închiderea şcolilor în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă un efort critic pentru majoritatea ţărilor şi pentru partenerii de dezvoltare, evidenţiat prin parteneriatul încheiat recent între UNESCO, UNICEF şi Banca Mondială cu privire la Iniţiativa privind datele calitative ale educaţiei.
Sondajul este pe aceeaşi linie cu proiectul Misiune: recuperarea educaţiei 2021 în cadrul căruia Banca Mondială, UNESCO şi UNICEF colaborează pentru a susţine ţările implicate pentru ca acestea să ia toate măsurile posibile pentru a planifica, a prioritiza şi a se asigura că toţi elevii se întorc la şcoală; că şcolile iau toate măsurile necesare pentru a se redeschide în siguranţă; că elevii beneficiază de cursuri remediale eficiente şi de servicii complete, pentru a-i ajuta să recupereze pierderile din procesul de învăţare şi a le spori bunăstarea generală; iar profesorii lor sunt pregătiţi şi susţinuţi, pentru a îndeplini necesităţile elevilor în materie de educaţie.
