Reprezentanți ai Guvernului, Ministerului Culturii și Institutului Național al Patrimoniului își iau angajamentul de a acelera intervențiile de urgență asupra patrimoniului regal de la Peleș
Marți, 28 septembrie, Asociația pentru Patrimoniul Regal Peleș (APRP) a organizat conferința „Protejarea și punerea în valoare a Patrimoniului Domeniului Regal Peleș”, sub auspiciile Familiei Regale a României.
APRP și-a propus să tragă un semnal de alarmă legat de stadiul critic de degradare în care se află Castelul Peleș și să accelereze proiectele de salvare și recuperare a monumentului. Reprezentanții tuturor autorităților cu miză în proiectul de protejare și reabilitare a Castelului Peleș și-au luat angajamentul că vor relansa procedurile legale și vor identifica direcțiile de finanțare necesare demarării unor acțiuni concrete. În prima parte a conferinței au luat cuvântul: prof. arh. Augustin Ioan, președintele APRP, Alexandru Muraru, deputat și Reprezentant Special al Guvernului; Liviu Brătescu, secretar de stat în Ministerul Culturii; Vlad Oprea, Primarul orașului Sinaia; Ștefan Bâlici, Managerul Institutului Național al Patrimoniului și Octaviana Marincaș, director general al Direcției Generale de Politici și Strategii în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Dezbaterile legate de situația și renovarea Castelului Peleș au fost deschise de Alteța Sa Regală Principele Radu. Principele Radu a declarat că reabilitarea patrimoniului regal nu poate fi numai responsabilitatea Familiei Regale deoarece anvergura demersurilor necesare presupune colaborarea tuturor entităților naționale: statul, sectorul academic și societatea civilă. „Nicăieri în lume nu este posibil ca un edificiu de asemenea importanță să fie în grija unei singure familii. Sunt sigur că există modalități pentru ca un obiectiv de asemenea importanță pentru națiunea română să beneficieze de tratamentul care i se cuvine.”
Prim proiect de reabilitare a teraselor castelului, în faza de licitație
„Reabilitarea Castelului Peleș – cel mai important și mai vizitat monument de patrimoniu al României cade în sarcina instituțiilor statului, a celor care pot contribui în orice fel. Avem nevoie de locuri ale memoriei, iar Castelul Peleș ne conectează cu valorile unui trecut cu care ne mândrim”, a afirmat Alexandru Muraru, deputat și Reprezentant Special al Guvernului. Dl Muraru a asigurat APRP că se va bucura de sprijinul guvernului pentru demersuri privind legislația și alocarea de fonduri pentru punerea în aplicare a intervențiilor pe Domeniul Regal.
Ștefan Bâlici, managerul Institutului Național al Patrimoniului, a anunțat că INP a depus la Ministerul Culturii un prim proiect dedicat reabilitării teraselor din jurul Castelului Peleș. „Proiectul se află în faza de achiziție publică, urmând ca procedura de licitație să se finalizeze în luna noiembrie 2021. În planul nostru se află și contractarea studiilor de fundamentare pentru întreg ansamblul Castelului astfel încât, în baza lor, să putem planifica un set de proiecte care să abordeze toate problemele acestui ansamblu.”
Patrimoniul – un motor economic și o sursă importantă de venit pentru stat
Vlad Oprea, primarul orașului Sinaia, a amintit amprenta fundamentală a regalității pentru comunitatea din Sinaia, care va fi onorată în 2021 și prin ridicarea primei statui a Regelui Mihai I în oraș. „Pe plan local, noi am reabilitat aleile de acces spre castel, mobilierul urban, iluminarea, păstrând autenticitatea stilistică. Dar implicarea statului trebuie să fie mai puternică. Peleșul nu este un simbol al Casei Regale a României ci este un simbol al României, nu reprezintă doar trecutul, ci și viitorul, pentru noi toți”, a spus domnul primar.
Octaviana Marincaș, specialist în monumente istorice și director în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a propus o abordare mai largă a surselor de finanțare, incluzând fonduri europene și internaționale. „Patrimoniul cultural este o componentă identitară într-o lume globalizată care caută surse de valoare ca motor economic. Patrimoniul este gândit ca o sursă de venit de către multe state. Finanțarea lucrărilor de restaurare poate fi privită drept o investiție care aduce plusvaloare monumentului respectiv.”
