Speranţa de viaţă în România a scăzut semnificativ, în contextul pandemiei de COVID-19, şi rămâne mult sub media înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Potrivit unui raport al Comisiei Europene privind situaţia sănătăţii în România, publicat aseară, speranţa de viaţă în ţara noastră este cu aproape şase ani mai scazută decât în uniune.
Țările europene cu cea mai ridicată speranță de viață sunt Norvegia (83,3 ani), Islanda (83,1 ani) și Irlanda (82,8 ani), în timp ce la coada clasamentului se află Lituania (75,1 ani), România (74,2 ani) și Bulgaria (73,6 ani).
Speranţa de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia de Covid a dus la încetinirea și chiar pierderea unor progrese înregistrate în ultimii 20 de ani. Speranța de viață la naștere crescuse în țara noastră cu mai mult de patru ani între 2000 și 2019 de la 71,2 la 75,6 ani.Odată cu pandemia și indicatorul a scăzut într-un timp scurt cu 1,4 ani la 74,2 ani.
Prin comparație, media cu care speranța de viață s-a redus în Uniunea Europeană în anul 2020 este de doar 0,7 ani, se arată în profilul de țară din 2020 în ceea ce privește sănătatea în România. Conform aceluiași document, în medie femeile trăiesc cu aproape opt ani mai mult decât bărbații. Speranța de viață este de 78,4 ani la femei față de 70,5 ani în rândul bărbaților, iar aceasta este una dintre cele mai mari diferențe la nivelul Uniunii Europene.
Rata mortalităţii care poate fi prevenită în România este a treia cea mai mare din UE şi poate fi atribuită în principal bolilor cardiovasculare, bolilor pulmonare cancerului pulmonar şi deceselor legate de alcool. Mortalitatea din cauze tratabile este mai mult decât dublu faţă de media pentru UE şi include decesele cauzate de cancer de prostată şi de sân care pot fi tratate.
