Muzeul de Artă Brașov în parteneriat cu Centrul Multicultural al Universității „Transilvania” din Brașov, vă invită la vernisajul expoziției, „Magdalena Rădulescu. 120 de ani de grație boemă”, curator Alexandra Ardelean. Evenimentul de deschidere va avea loc vineri, 5 august 2022, începând cu orele 18.00, iar expoziția poate fi vizitată în perioada 5 august – 30 octombrie 2022 la Centrul Multicultural al Universității „Transilvania” din Brașov, Bulevardul Eroilor 29.
Organizată cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la nașterea sa, expoziția celebrează viața și opera unei artiste excentrice. Magdalena Rădulescu (1902-1983) s-a născut la Râmnicu-Vâlcea, dar și-a petrecut anii copilăriei la Constanța. Cu studii de artă la München și Paris, artista a activat în mediul artistic parizian alături de alți artiști faimoși precum Brâncuși, Chagall și Giacometti. S-a integrat în lumea intelectualilor francezi și români, iar portretele realizate de ea dezvăluie numeroșii săi susținători: scriitoarea Cella Serghi, criticul de artă Petre Comarnescu, scriitorul Miron Radu Paraschivescu, scriitoarea Henriette Yvonne Stahl, Lucian Blaga, celebrități ale teatrului românesc (Ion Sava, Lilly Carandino, Nicolae Carandino, Tantzi Cocea, Clody Bertola), colecționari, artiști și alte personalități ilustre ale României interbelice.
Printre temele pe care vizitatorii le vor descoperi în expoziție se află autoportretul, scene de gen reprezentând lumea spectacolului și a carnavalului (cavalcade, personaje de circ și acrobați neînfricați), dansuri românești (hore și dansul călușarilor). Artista a promovat cu mândrie tradițiile românești în țările în care a călătorit, dar a evocat adeseori și influențele orientale cunoscute din copilărie.
Magdalena Rădulescu a desfășurat o activitate artistică bogată. Operele sale se găsesc în numeroase colecții muzeale și zeci de colecții private din întreaga lume. Expoziția organizată de Muzeul de Artă Brașov reunește 82 de lucrări din 10 colecții private din România printre care colecțiile Cătălin Casperschi, Mihai Astratinei, I. și L. Gavrilescu și Eduard Uzunov.
