Monoglutamatul de Sodiu sau E621 este responsabil cu obezitatea deoarece creste cu 40% -50% pofta de mancare. Te va face sa-ti doresti sa mananci chiar daca nu iti este foame. Provoaca dependenta si are un efect vasoconstrictor asupra sistemului circulator, ingustand vasele de sange.
Monoglutamatul de Sodiu sau E621 ajuta anumite alimente, cum sunt de exemplu crenvurstii, obtinuti din resturi bizare de carne pe care oricine le-ar arunca la gunoi, sa fie un produs atat de delicios, incat sa mai ceri inca unul. Te face sa mai vrei, sa mai ceri si sa-l preferi altor alimente. Este ceea ce se cheama dependenta.
Cei care mananca des alimente procesate si imbogatite cu monoglutamat de sodiu vor ajunge sa dezvolte o asa mare dependenta incat fructele si legume in stare cruda li se vor parea alimente care nu le aduc niciun pic de satisfactie.
Glutamatul monosodic este in opinia specialistilor un drog ce ataca neuronii si pacaleste creierul, facandu-te sa crezi ca mancarea are un gust excelent, dar in realitate ingredientele folosite sunt extrem de nocive si fara valoare nutritionala reala.
Organele noastre interne contin receptori ai glutamatului, ele reactionand intr-un mod specific la prezenta acestuia. Atunci cand acesti receptori sunt suprasolicitati, se produc o serie de dezechilibre interne ce duc inevitabil la probleme de sanatate si astfel se poate ajunge la deteriorarea ficatului si a rinichilor, precum si cu cresterea presiunii arteriale. Mai mult decat atat, excitotoxinele au fost asociate cu deteriorarea creierului, ducand la o serie de boli neurologice precum Parkinson, Alzheimer, dementa, scleroza laterala amiotrofica, scleroza multipla, lupus si multe altele.
Monoglutamatul de sodiu nu are niciun gust, insa modifica gustul alimentelor. Cum? Actionand asupra creierului, pacalindu-l ca ceea ce mancam noi este delicios. E621 este o excitocina care suprastimuleaza creierul cauzand productia excesiva de dopamina. Se creeaza, astfel, o excitatie asemanatoare consumului de droguri, ducand la dependenta si la mancatul excesiv. Iar in timpul acestui proces, celulele creierului sunt distruse. Efectele asupra dezvoltarii copilului, al carui creier este in continua schimbare si dezvoltare, sunt numeroase si periculoase.
Glutamatul (ca şi aspartatul din Aspartam) este un neurotransmiţător, iar bariera sangvină cerebrală, care asigură protecţia creierului de toxine şi neurotransmiţători în exces nu este suficient dezvoltată la copii, iar la adulţi poate să nu protejeze toate zonele cerebrale sau să fie deteriorată. Astfel, glutamatul se transformă într-o aşa-numită excitotoxină, care stimulează excesiv neuronii, distrugându-i.
