Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reunit la Rabat, Maroc, a decis includerea dosarului „Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” în Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii.
În cadrul reuniunii, precedate de o campanie susţinută, plecând de la recomandările Organului de Evaluare, reprezentanţii celor două ţări au prezentat informaţii privind contribuţia elementului la vizibilitatea şi semnificaţia patrimoniului cultural imaterial naţional şi universal, conexiunea cu alte elemente de patrimoniu, dialogul între comunităţi, cercetători şi ONG-uri, precum şi măsurile de salvgardare implementate în comun de ambele state cu implicarea comunităţilor, purtătorilor şi societăţii civile.
Cele 24 de state membre ale Comitetului au apreciat valoarea elementului pentru identitatea culturală a celor două ţări, funcţiile sociale ale acestuia, aportul la consolidarea dialogului între comunităţi şi la incluziunea socială, precum şi importanţa măsurilor actuale şi viitoare de salvgardare implementate în cooperare cu comunităţile de purtători, în vederea promovării cămăşii cu altiţă, inclusiv prin intermediul acţiunilor de educaţie formală şi non-formală, notează News.ro.
Înscrierea în Lista Reprezentativă asigură o mai bună conştientizare a valorii acestei arte tradiţionale, care a devenit, în ultimele decenii, un reper important de identitate naţională, precum şi a necesităţii de protecţie a practicilor specifice de creaţie transmise din generaţie în generaţie, în cadrul comunităţilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Reuşita de astăzi se datorează, în cea mai mare măsură, generaţiilor de creatori ai cămăşii cu altiţă, asigurarea transmiterii patrimoniului în cadrul comunităţilor purtătoare fiind unul dintre cele mai importante criterii care definesc acest element, conform Ministerului Culturii.
În complexul proces de înscriere, implicarea comunităţilor de meşteri populari din cele două ţări a reprezentat un aspect definitoriu al dosarului declarat câştigător.
Stilurile şi tehnicile de realizare a altiţei variază în funcţie de regiune şi de vârsta purtătoarei, precum şi de abilităţile femeilor care creează bluzele. Motivele şi ornamentele sunt, de asemenea, variate: de la registre geometrice şi stilizate la forme organice şi de la culori sumbre la culori vii, scrie UNESCO pe site-ul său.
Bluzele tradiţionale cu altiţă sunt realizate în întregime manual, iar încercările recente de a mecaniza anumite etape şi de a simplifica ornamentele şi tehnicile constituie abateri de la tradiţie.
Meşteşugul este exclusiv feminin şi se transmite, în general, în cadrul familiilor, deşi unele organizaţii, muzee şi şcoli organizează tabere şi cursuri.
În prezent, interesul pentru crearea acestor bluze este în continuă creştere, această practică fiind considerată un mijloc de relaxare şi de afirmare a identităţii naţionale şi de menţinere a legăturilor vizibile cu trecutul, conchide UNESCO.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a remarcat că decizia UNESCO privind acest dosar comun al Republicii Moldova şi României provoacă o bucurie şi mai mare prin faptul că vine pe 1 decembrie, o zi specială pentru românii de pretutindeni.
”Felicit echipele de la Chişinău şi Bucureşti, care au promovat consecvent cămaşa cu altiţă la UNESCO. Le mulţumesc meşteriţelor care, prin muncă şi dăruire, au păstrat această artă, au făcut-o să renască şi să fie cunoscută lumii. Întru dăinuirea unui simbol străvechi, care spune povestea neamului nostru, înveşnicit pe cămăşile tradiţionale româneşti de bunicile şi mamele noastre, şi transmisă noilor generaţii”, a scris Maia Sandu pe Facebook.
Sursa Foto: Facebook/ byIonelaBran
