În ședința de ieri, 31 ianuarie, Consiliu Local a aprobat hotărârea privind „Reglementările Juridice și Tehnice cu privire la întocmirea Documentațiilor de Urbanism pentru construirea pe terenuri în pantă”, prin care este clarificat modul în care se construiește în municipiul Brașov în zonele de dealuri, versanți, terenuri în pantă. Obiectivul acestor reguli este de a reduce la minim impactul construcțiilor asupra cadrului natural, prin crearea unui mecanism de control al transformării peisajului local.
,,Dealurile Brașovului fac parte din bogăția orașului, din patrimoniul natural pe care trebuie să-l protejăm. Rolul municipalității este de a se asigura că reglementările pe care le impune au în vedere atât cadrul natural, cât și specificul orașului. Tocmai de aceea am elaborat acest set de reguli privind construcțiile în pantă, pentru a ne asigura că aberațiile urbanistice de până acum nu se vor repeta. Vrem să fim siguri că brașovenii se pot bucura de dealurile din centrul orașului și că oricine va construi acolo va respecta reguli de bun simț privind felul în care trebuie construit. Acesta este punctul de pe ordinea de zi care a stârnit cel mai mare interes. Le mulțumesc tuturor celor care au urmărit dezbaterea și au fost prezenți. Este un punct cu privire la felul în care se va dezvolta Brașovul, între ce limite și în ce condiții în zona de pantă, în zona dealurilor. Este o nevoie reală de a clarifica aceste aspecte, cu privire la felul în care calculăm gabaritul, dimensiunea unor clădiri din această zonă, o nevoie identificată și pe un istoric al construcțiilor, cu care Brașovul s-a confruntat în ultimul deceniu și chiar mai mult, în ultimii 15 ani”, a declarat primarul Allen Coliban.
Totodată, primarul a ținut să sublinieze importanța implicării cetățenilor în aprobarea acestui act normativ, cetățeni care s-au implicat activ sacrificând-și timpul și energia pentru binele comunității, fie prin participarea la dezbaterile publice, la ședințele de consiliu local, organizând petiții publice și susținând, atât în mod direct, cât și pe rețelele de socializare, dreptul brașovenilor de a își proteja patrimoniul natural.
Rolul acestui document este de a explica condițiile în care trebuie elaborate viitoarele documentații de urbanism, astfel că acest proiect de hotărâre a beneficiat de dezbateri ample pentru a clarifica importanța acestor reglementări, oportunitatea și legalitatea lui.
Prin acest document se urmărește, în primul rând, accentuarea importanței etapei de analiză premergătoare demarării proiectelor de construire, necesară pentru evaluarea cât mai obiectivă a intervențiilor viitoare și a gradului de integrare în specificul local. Sunt precizate clar criterii de analiză și evaluare pentru viitoarele investiții din „zonele sensibile”, dar și o metodologie de analiză.
Reamintim că proiectul de hotărâre a fost supus dezbaterii publice în luna septembrie, perioadă în care s-au primit mai multe propuneri, parte dintre ele fiind integrate în proiectul de hotărâre. Ulterior, proiectul de hotărâre a fost propus în ședințele de Consiliu Local din lunile noiembrie și decembrie, dar nu a fost aprobat, deoarece majoritatea consilierilor s-au abținut de la vot, astfel că documentul nu a întrunit numărul necesar de voturi.
Care sunt principalele prevederi și efecte ale noului act normativ?
La toate solicitările de certificat de urbanism pentru terenurile din această categorie se vor include, obligatoriu, și următoarele studii: studiul privind raportarea la factorii de risc natural; studiul privind organizarea circulației și impactul traficului asupra zonei studiate; studiul privind soluțiile de echipare edilitară și racord la rețelele edilitare centralizate ale localității (după caz); studiul de însorire; studiul privind configurația terenului, granulația țesutului urban și conformarea clădirilor; studiul privind impactul vizual al propunerilor urbanistice. În acest fel, înainte de a emite un document de urbanism, municipalitatea va avea o imagine completă a impactului construcțiilor asupra orașului și comunității.
În plus, proiectul de regulament introduce o serie de indicatori de control, cum ar fi: limitarea unei ponderi maxime a terenului afectat de construcții și amenajări și a unei ponderi minime de teren păstrat în stare naturală; regula de calcul a înălțimii maxime a unei construcții; numărul de niveluri supraterane; reguli privind distanța între clădiri/ corpuri supraterane; gabaritul și conformarea volumetrică; spațiile plantate și împrejmuirile.
Conform propunerii de regulament, minim 25% din suprafața de teren va rămâne în stare naturală, fără a fi afectată de construcții (clădiri, construcții supraterane și subterane), căi de comunicație/alei interioare, împrejmuiri și amenajări (terasări, taluzări, terasamente aferente infrastructurii rutiere).
De asemenea, ponderea suprafeței de spații verzi va fi de minimum 50%. În calculul acestei ponderi se consideră cumulativ următoarele: ponderea suprafeței de teren păstrate în stare naturală, minimum 25%, și ponderea spațiilor verzi amenajate (taluzări/ terasări amenajate ca suprafețe verzi), care va fi și ea de minimum 25% din suprafața parcelei.
Și în ce privește înălțimea clădirilor, documentul clarifică modul de calcul al nivelurilor, astfel încât să nu mai existe situații în care dintr-o latură numărul de niveluri este de P+2, iar din partea opusă să fie P+5, diferența fiind până acum încadrată ca „nivel subteran“. Conform noului regulament, se consideră nivel suprateran orice nivel care are cel puțin o fațadă vizibilă pe cel puțin jumătate din suprafața acesteia. În același timp, se interzice reducerea vizibilității fațadei unui nivel prin amenajări ulterioare care nu urmăresc configurația terenului natural, cu scopul încadrării acestuia ca nivel subteran.
O altă prevedere importantă este cea care vizează locuințele colective. Pentru a se evita situațiile în care pe aceste terenuri se construiesc ansambluri de blocuri cu multe niveluri, numărul maxim de apartamente dintr-o clădire este limitat la maxim șase.
