Reprezentanta Rashida Tlaib, din Michigan, cere colegilor săi din Camera Reprezentanților să semneze o scrisoare prin care se cere Departamentului de Justiție să pună capăt procesului împotriva fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, acuzat de publicarea de documente clasificate.
Scrisoarea, obținută de The Intercept, circulă în prezent printre membri, care sunt îndemnați să o semneze și nu a fost trimisă încă procurorului general Merrick Garland. Reprezentanții democrați Jamaal Bowman din New York, Ilhan Omar din Minnesota și Cori Bush din Missouri au semnat scrisoarea. Biroul reprezentantei Alexandria Ocasio-Cortez din New York a declarat că intenționează să semneze scrisoarea.
„Știu că mulți dintre noi au sentimente puternice despre domnul Assange, dar ceea ce credem despre el și acțiunile sale nu are nicio importanță aici”, scrie Tlaib în scrisoarea adresată colegilor săi. „Faptul este că modul în care este procesat domnul Assange, sub notoriul Act de Spionaj, subminează grav libertatea presei și Primul Amendament”.
Scrisoarea vine chiar înaintea celei de-a patra aniversări a detenției lui Assange din 11 aprilie 2019. Assange se confruntă cu o bătălie juridică privind posibila sa extrădare în SUA pentru publicarea de materiale clasificate care detaliază crime de război comise de guvernul SUA în lagărul de detenție de la Guantánamo Bay, Cuba, Irak și Afganistan. Materialele dezvăluie și cazuri în care CIA a angajat tortură și extrădare.
Dacă va fi extrădat în SUA, Assange ar fi pus sub acuzare pentru primirea, deținerea și comunicarea de informații clasificate publicului în baza actului de spionaj și o acuzație de conspirație pentru a comite intruziune în computer. Ar putea fi condamnat la cel mult 175 de ani de închisoare într-o închisoare de maximă securitate din America.
Fondatorul WikiLeaks a fost ținut la închisoarea de maximă securitate Belmarsh din Londra din 2019, când a fost înlăturat de la Ambasada Ecuadorului din Londra pentru încălcarea condițiilor de detenție. El a căutat azil la ambasadă pentru a evita extrădarea în Suedia pentru acuzații de viol asupra a două femei. Anchetele privind acuzațiile de agresiune sexuală au fost în cele din urmă abandonate.
Tlaib face referire la scrisoarea deschisă din anul trecut a editorilor și publicatorilor de știri americane și europene care au lucrat cu Assange la publicarea de extrase din peste 250.000 de documente obținute prin scurgerea de informații numită Cablegate.
„New York Times, The Guardian, El Pais, Le Monde și Der Spiegel au luat măsuri extraordinare pentru a publica o declarație comună împotriva actului de acuzare, avertizând că acesta „stabilește un precedent periculos și amenință să submineze Primul Amendament și libertatea presei din America””, a scris Tlaib membrilor Camerei. Congresmena a avertizat și că marile publicații de știri ar putea fi ulterior acuzate de publicarea de informații exacte folosind materiale clasificate dacă cazul împotriva lui Assange va avea succes.
„Procesul lui Assange marchează prima dată în istoria SUA când Legea Spionajului a fost folosită pentru a acuza un editor de informații adevărate”, a scris ea. „Procesul lui Assange, dacă va avea succes, nu doar stabilește un precedent juridic prin care jurnaliștii sau editorii pot fi persecutați, ci și unul politic. În viitor, New York Times sau Washington Post ar putea fi persecutați atunci când publică povești importante bazate pe informații clasificate. Sau, la fel de periculos, s-ar putea abține de la publicarea unor astfel de povești din frica persecuției”.
Documentele Cablegate pentru care Assange este acuzat au fost scurse de WikiLeaks de către soldatul american de atunci, Chelsea Manning, care a fost condamnat în 2013 pentru încălcarea Legii Spionajului și a altor infracțiuni.
Administrația Obama nu l-a acuzat pe Assange pentru publicarea cablurilor în 2010, deoarece ar fi trebuit să facă același lucru și pentru alți jurnaliști din marile publicații de știri. Dar Departamentul de Justiție al fostului președinte Trump a încercat ulterior să-l acuze pe Assange sub Legea Spionajului, iar administrația Biden a continuat să îl urmărească penal.
Guvernul american susține că publicarea de către Assange a materialului clasificat a pus în pericol sursele și aliații săi, deși această afirmație nu are dovezi. CIA în timpul administrației Trump, a avut în mod raportat planuri de a-l ucide pe Assange din cauza publicării uneltelor sensibile de hacking ale agenției cunoscute sub numele de „Vault 7”. Agenția a spus că această publicare reprezintă „cea mai mare pierdere de date din istoria CIA”.
Potrivit unui raport Yahoo din 2021, CIA a avut discuții „la cel mai înalt nivel” al administrației Trump în acea perioadă despre planuri de asasinare a lui Assange în Londra. În urma ordinelor primite de la directorul CIA de atunci, Mike Pompeo, agenția a elaborat „scheciuri” și „opțiuni” de ucidere.
Agenția a avansat planuri de răpire și extrădare a lui Assange și a luat o decizie politică de a-l acuza, conform raportului.
Mulți democrați încă au o opinie negativă despre Assange în urma publicațiilor pe care le-au acuzat că i-au afectat șansele prezidențiale ale lui Hillary Clinton în 2016. Wikileaks a publicat comunicări interne între Comitetul Național Democratic și campania lui Clinton. Comunicările au dezvăluit eforturile DNC de a o promova pe Clinton în alegerile primare democratice din acel an.
Sursa foto: https://rsf.org/en
Peste 90.000 de susținători ai #FreeAssange au semnat o petitie anterioară din 2020 îndemnând Marea Britanie să nu se conformeze cu cererea SUA de a-l extrăda pe Assange.
Petiția prin care se cere secretarului de interne Priti Patel să refuze cererea de extrădare a lui Julian Assange poate fi semnată aici: https://rsf.org/en/petition/freeassange-sign-urge-uk-home-secretary-priti-patel-reject-julian-assange%E2%80%99s-extradition
Sursa: www.foxnews.com
Sursa foto: AP Photo/Kirsty Wigglesworth
