Vineri seara la Centrul Cultural Reduta a avut loc un regal de muzică de cea mai bună calitate. Însă modul inedit prin care membrii trupei Hteththemeth au evoluat, a făcut ca spectacolul să nu fie numai unul sincretic ci și reprezentare sinestezică. Am recepționat mesajele trupei cu toate simțurile. Emoții intense, energie, surprindere, pasiune dusă la cote nebănuite, forme uimitoare de transmitere a mesajelor, toate au dus la crearea unui spectacol care și-a meritat pe deplin numele – Telluric Nights. Autodenumiți ,,neumanii,, Läo, Lucian, Mihai, Codrut, Radu și Vlad însoțiți de Crina, Flavia, Mădălina, Ștefan, Darie, Remus, Alin, și Radu-Mihai și lista ar continua fără îndoială, acești artiști brașoveni au făcut spectacol total dus până la cele mai mici amănunte de către amfitrionul, creatorul conceptului Lao Kreegan.
De la scenografia care ne-a dus cu gândul în frumosul și romanticul Paris, în rezonanțele lui ,,La vie en rose,, a început la ora 20,00 (nici o secundă mai mult), o aventură telurică extrem de surprinzătoare prin anvergura, sonoritățile variate, lumini și umbre uimitoare, textele originale, punțile de legătură între piese cu povești inedite mărturisite în rima albă până la scene lirice pline de emoții și empatie, au definit până la urmă expertimentul muzical artistic sincretic numit Telluric Nights. Desigur că a fost nevoie de mult timp pentru conceptualizarea unui asemenea experiment în care a participat toată trupa cu idei muzicale, sonorități, pasaje alternative, schimbări de tempo-uri, toate vorbind până la urmă despre viață, comunicare, aspirații, realități văzute prin ochii artiștilor.
A fost un spectacol sincretic al simțurilor redat prin muzică, teatru, dans, imagini, lumini și umbre, cu sensuri profunde în care ,,teluricul se împletește cu cosmicul,, așa cum mărturisea ,,regele,, din centrul povestirii. Un joc al contrastelor și aparențelor cu sensuri profunde, vorbind despre un personaj teluric plecat pe un drum spre alte sfere. Telluric Night este un spectacol conceput prin convergența a două albume lansate unul în anul 2016 – Best Worst Case Scenario și un material nou ce urmează a fi lansat Telluric Inharmonies. Plecând de la sonoritati și stiluri legate de jazz, încercând influente ale muzicii clasice, ajung acolo unde se simt cel mai bine – heavy-metal.
Plecănd de la hard rock-ul lui Cream, Led Zeppelin și bucurându-se de progresele tehnologice în sonoritațile rock-ului au permis noi culmi ale ,,perturbării sonice,, care au dus modificări nu numai legate de volum ci și timbre speciale ale chitărilor, claviaturilor, cu mesaje sociale brutale ducănd la un stil heavy metal. Și așa găsim sonorităti apropiate de Within Temptation, Dream Theater, Nightwish, etc… Și aceasta în contrast cu faptul că Lao Kreegan, cel care compune textele pieselor, iar muzică alături de colegii săi de trupă, se ferește de orice influență din afara gândirii sale artistice. Ceea ce compune el este de fapt o combinație între sonorități ,,deja vu,, și propriile concepte muzicale, fapt ce face ca sound-ul trupei să fie unul total original. Încă de la prima piesă ,,The romantic Side of Paris,, se observa stilul original cu un text care îți lasă o serie de întrebări retorice. Ideea că fiecare om poartă o mască sub care se ascunde și pe care o abandonează destul de rar, motivează începutul spectacolului.
Apoi se renunță la măști, semn că sinceritatea, onestitatea, speranța în faptul că binele învinge, sunt calități inseparabile de condiția de artist. Conceptele pieselor ca Olga’s Little Secret, I’m In Hate, You Are My Last Girlfriend, Light Lies, sunt doar câteva dintre creațiile lui Lao Kreegan inspirate din viața de zi cu zi, reușind să combine realitatea cu ficțiunea, artistul concepe până la detaliu orice moment al spectacolului. Având reale calități vocale, de compozitor, textier, actor, regizor, poet, face ca multivalența sa să fie resimțită în fiecare moment muzical.
Alături de colegii de trupa care au înregistrat un evident progres atât ca instrumentiști cât și ca gândire muzicala de integrare în ideile muzicale propuse de Lao, recitalul HTETHTHEMETH s-ă desfășurat ca un film artistic cu introducere în atmosferă, narație și final apoteotic care exclude speranța însă lasă în urmă certitudini! Și o seamă de întrebări la care fiecare este invitat să-și răspundă! O demonstrație de cum se face ARTĂ! Felicitări Lao Kreegan, felicitări HTETHTHEMETH!!!
Autor: Prof. Dr. Valentin Muntean
