Pe 30 iunie 1993, Brașovul a făcut istorie lansând prima sa stație de radio, Radio 1! Acesta a fost un moment grandios pentru oraș, marcând începutul unei noi ere de muzică, știri și divertisment pentru publicul brașovean. Imaginați-vă că sunteți una dintre primele persoane care se conectează și aude sunetul propriului post de radio al orașului! Radio 1 a devenit rapid un punct de reper iubit al comunității. Așadar, data viitoare când ascultați postul de radio preferat, amintiți-vă că totul a început cu Radio 1, chiar aici în Brașov.
Tot în anul de grație, 1993, câteva zile mai târziu – pe 4 iulie, se lansează Radio Brașov care este cel mai longeviv și cel mai iubit post de radio local din Brașov. Radio Brașov a devenit rapid un punct de reper al comunității, recunoscut pentru programul său variat, care include muzică, știri, sport și multe altele. Ascultătorii se bucură de emisiuni populare, precum „Bună dimineața, Brașov!” și „Muzica de ieri și de azi”. De-a lungul anilor, Radio Brașov a fost unul dintre cele mai importante mijloace de comunicare pentru oraș, asigurându-se că oamenii sunt informați și conectați cu comunitatea lor. În plus, Radio Brașov a fost mereu implicat în evenimente și activități importante din Brașov, precum concerte, festivaluri și campanii de caritate. Este deosebit să vezi cum o stație de radio poate fi atât de importantă pentru o comunitate și să vezi cum Radio Brașov a reușit să rămână relevant și iubit de-a lungul anilor.
La 30 de ani de la apariția celor două posturi de radio în Brașov, BrasovStiri.ro vă prezintă, în exclusivitate, o serie de interviuri cu pionierii radioului brașovean.
Altă dată concurenți, azi mulți dintre ei prieteni și colegi, aceștia sunt oamenii pe care i-ați primit în casele voastre, care v-au dăruit cea mai frumoasă muzică și v-au ținut conectați la toate evenimentele importante ale ultimilor 30 de ani.
Pe unii dintre ei îi mai puteți auzi și azi la Radio Brașov sau alte posturi de radio și televiziune din Brașov, din România sau chiar de afară (da, avem și așa ceva). Alții s-au despărțit de radio și au ales alt drum în viață, fără a uita niciodată experiența anilor de pionierat în radio.
Unii dintre ei (și nu puțini, vreo zece) ne-au părăsit prematur.
În următoarele 3 săptămâni brasovstiri.ro o să vă prezinte un grupaj de interviuri cu vedetele – foste și actuale – ale radioului brașovean, sub genericul 30 de ani cu 30 de vedete radio.
ONELIA PESCARU – Radio BRAȘOV
Ce amintire vă leagă de prima experiență în fața microfonului? Cum a început totul?
Cum încep toate lucrurile serioase: în joacă! Venit, văzut, plăcut, rămas! Domnul Dumitru Toma, fie iertat, primul director Radio Brașov, se face “vinovat” de această experiență. Nu mi se uscase cerneala pe diploma de inginer TCM, specializarea CAD/ CAM- adicătelea proiectare și producție asistate de calculator- când m-a adus vântul la Radio Brașov. Nu vântul, ci soțul meu care lucra pe atunci la primul ziar independent al Brașovului. Mi- a zis Tomiță- că așa-i spuneam!- să- i scriu ceva despre “ratații ăștia care fac facultatea degeaba, că industria românească moare și nu are nevoie de ingineri”. I-am scris, i-a plăcut ce am mâzgălit acolo, așa că mi-a spus: “Acum să te aud cum dai pe bot și cum se aude!” Tremuram ca frunza și eu și vocea mea, dar am citit, în direct, fără greșeală, dar și fără să respir, cca 5 minute. Asta a fost. Fără pregătire, fără anestezie, fără nimic. Scriam ușor, fusesem doar olimpică la română, recitasem pe scenă pe la serbări, așa că “proba” a fost luată cu brio. Vacanță aveam, bani nu, timp berechet, lucruri de făcut nu prea. Așa că… am rămas! Toamna mi-a adus angajarea, în prima trupă “cu carte de muncă”. Abia peste un an aveam să aflu, la BBC Academy, cu ce se mănâncă jurnalismul radio, pentru că pe atunci facultăți de jurnalism nu erau, iar guvernul britanic finanța formarea tinerilor jurnaliști din estul Europei ex- comuniste. Peste câțiva ani am făcut si cursul de televiziune, iar la Deutche Welle pe cel de management media. Toate făceau, clar, mai mult decât orice facultate de jurnalism de astăzi. O șansă uriașă pentru mine. Întoarsă acasă, după trei luni, am început și eu să- mi “școlesc” colegii ïn ale știrilor și nu numai. Și am tot făcut asta vreo 28 de ani. O fac și acum, la Universitate …
Care sunt posturile de radio la care ați lucrat în Brașov sau în alte locuri?
The One and Only! A fost unul din sloganurile Radio Brașov. Și al meu. Dar, de la Radio Brasov am făcut corespondențe la BBC ori Europa Liberă, în anii în care am fost afiliați. Sigur, nu amintesc aici posturile din rețeaua noastră, la care se transmiteau știrile ori programele mele, adică Radio Tâmpa- devenit Radio Special și apoi Super FM, Radio Dinamic- devenit Impuls… Ori invers?! Și Brasov FM, capul rețelei naționale Mix FM, singura rețea națională cu “capul” de rețea în provincie. Din 2000 fac și televiziune. Tot în ogradă: la P Plus- devenit Mix TV și la Mix2 TV. De doi ani realizez, la Nova TV, un talk-show zilnic, Punct și de la capăt! Un nume care spune tot. După 28 de ani, am fost nevoită să pun punct și să o iau de la capăt. Dar… schimbi locul, schimbi norocul, nu?
Cum s-a schimbat radioul în toți acești 30 de ani?
Deși de la nașterea televiziunii se tot plânge prohodul radioului, iată că “bătrânelul” se simte foarte bine și în era digitală. Doar că omul modern, bombardat de informații și presat de timp, vrea informație concisă și clară, totul pe scurt, în cuvinte puține. Nu mai vrea, aproape deloc, emisiunile clasice, totul s-a reconfigurat. Vrea divertisment, în primul rând, iar “din bandă” răsar, aproape instant, zeci de alte opțiuni, dacă ai “pecit”ori plictisești, s-ar putea să nu mai prinzi a doua șansă. Cu noi, “pionierii”, oamenii au fost foarte indulgenți, eram de-ai lor, eram în familiile lor, făceam sărbătorile împreună. Știau tot despre noi. Eu nu am avut Revelion decât la radio, în primii 10 ani! Nu mai zic de cozonacii de Paști ori de Crăciun, de murăturile ori rechizitele de toamnă. Dar îmi părea firesc să fie așa. Profesionalizarea a adus și distanțare de public. Și granițe clare între profesie si viața personală, mult PR si prea puțin autentic. Dar si alte șanse de a asculta o emisiune “pierdută”, live-uri si podcast-uri, radiouri de nișă, toate oferind un meniu radiofonic mai bogat ca niciodată.
Cum era perceput atunci omul de radio de către publicul brașovean? Dar în prezent?
Păi uite că deja am răspuns. Noi eram toți cunoscuți si foarte apropiati de oameni. “Vedete”, ce mai! Așa se explică faptul că la toate, dar toate sondajele de opinie sunt oameni care stiu pe de rost echipa din ‘93 de la Radio Brasov si foarte puține nume care sunt azi prezente în undă. Eu ïntâlnesc si astăzi zeci de oameni care spun că mă stiu de la radio, de la “Deschideți- vă sufletele”, deși de peste 20 de ani fac și televiziune…
Dar asta nu înseamnă că nu sunt si azi oameni talentați, cu voci frumoase, care muncesc frumos si sunt voci ale Cetății. Dar, pentru că oferta e așa consistentă, e mult mai greu să te faci cunoscut. Noi ne “băteam” cu Bucureștiul si câștigam toate meciurile la audiență. Astăzi nu mai e deloc așa.
Care sunt principalele calități ce au contribuit la formarea dumneavoastră ca om de radio?
Omul de radio trebuie să aibă, în primul rând, voce. Una plăcută auzului, fără defecte majore, pentru că mici particularități pot da și mult farmec posesorului. În plus, vocea se antrenează, se fac cursuri de dicție, înveți să respiri și să frazezi. Apoi, e important să ai CE spune. Că una e să AI voce, alta e SĂ FII o voce. Unele se învață la școală, altele nu. Ai sau nu ai chemare, ori talent. E important să fii spontan, pentru că “directul” te poate pune în cele mai ciudate situații. Și… să ții pasul cu vremurile și cu oamenii. Adică… să înveți mereu, să nu obosești, să te reinventezi! Eu nu am obosit, încă!!
Au fost momente de cumpănă când v-ați gândit să renunțați şi să faceți altceva? Dacă nu ați renunțat de ce ați facut-o? Daca ați renunțat, care a fost cauza?
După zece ani am renunțat la radio, pentru că îmi plăcea mult mai mult televiziunea. Noua jucărie m- a cucerit, avea mai multe posibilități de exprimare, oamenii se uitau mai abitir la televiziune, radioul pierduse ceva teren. Am renuntat însă doar la emisiuni de radio, am fost director de știri, de programe, am rămas… pe aproape. As putea reveni în orice clipă, dacă apare ceva interesant. Au fost multe momente de cumpănă, pe care le-am trecut cu brio. Acum doi ani, nu s-a mai putut. Și așa am ajuns la… Punct și de la capăt!
Care sunt provocările din spatele microfonului?
Sunt multe, unele de neimaginat pentru cei care te ascultă, relaxat, “cu vocea de zâmbet” cum spuneau cei de la BBC. Ești om, cu toate ale tale. În plus, sunt presiunile prin care trece presa vremurilor noastre. Ele nu trebuie să treacă nici timpanul, nici sticla, nici mouse-ul.
Dacă ar fi să caracterizați jurnalismul de radio în trei cuvinte, care ar fi acelea?
Dinamic. Prompt. Viu.
Cum apreciați ceea ce se întâmplă acum în radioul românesc și ce șanse credeți ca are în viitor?
Întotdeauna va avea o șansă. Oamenii se dezvoltă, dar nu la fel de iute ca tehnologia. Tehnologia evoluează spectaculos- aparatura de azi era SF acum 30 de ani când roteam casete pe creion și scriam știrile cu pix ul pe hârtie, iar internet- ul ori mobilul erau departe. Nevoile profund umane sunt aceleași. Avem nevoie unii de alții, în singurătate, la drum, dimineața la cafea, târziu în noapteradioul va fi mereu un prieten de nădejde. Un pic de muzică, un pic de informație și… un pic mai bine pentru fiecare.
Pe mine, Radio Brașov m-a făcut psiholog și psihoterapeut și profesor. Am început în joacă și iată- mă în… prelungirea jocului și după 30 de ani. Cum să nu cred că radioul are undă veșnică?
Ce recomandări aveți pentru actuala sau viitoarele generații de oameni de radio/jurnaliști?
Să- și iubească alegerea. Dar să aleagă cu grijă, pentru că e o iubire pe veci! Altfel… e doar un preludiu.
Și dacă tot iubești, muncești pentru visul tău. Și nu obosești niciodată. Și, când nu mai poți, mai poți un pic. Pui punct și o iei de la capăt!
Onelia este profesor la Universitatea Transilvania, dar nu a renunțat la media: o puteți vedea zilnic la Nova Tv.
***
CORNEL ICHIM – Radio UNU
Ce amintire vă leagă de prima experiență în fața microfonului? Cum a început totul?
Uneori cred că totul a venit de la sine. Începutul a fost simplu din punct de vedere tehnic, am început cu o lună și patru zile înaintea lansării oficiale Radio 1, cu Dragoș, Puiu, Ovidiu, Vlad, Adi … sper că nu am uitat pe cineva. Despre prima prezență la microfon pot să spun că a fost greu pentru că nu asta mi-am dorit, dar a fost … musai! Aș scrie o carte, dar … nu se știe niciodată.
Care sunt posturile de radio la care ați lucrat în Brașov sau în alte locuri?
Radio 1 FM a fost rampa de lansare și postul de radio de suflet. Am trecut, pentru că situația a impus, pe la Național FM și am aterizat la superbul Radio Special. A fost o provocare pentru mine momentul în care Radio Special s-a transformat în Super FM. Soarta a vrut ca prima emisiune transmisă oficial autorizată prin licenta la Radio 1 să o realizez pe 30 iunie 1993 alături de Vlad Popescu, și să apăs pe butonul de lansare Super FM pe 15 septembrie 2007!
Cum s-a schimbat radioul în toți acești 30 de ani?
Schimbare? Depinde din ce unghi privești. Diversificarea este evidentă prin genul muzical difuzat, subiectele abordate, sunt multe criteriile ce pot fi menționate la acest capitol.
Cum era perceput atunci omul de radio de către publicul brașovean? Dar în prezent?
La începuturile radioului brașovean cred ca eram…..nu știu ce să spun. Astăzi cred ca omul de radio rezonează altfel cu ascultatorul! Ești al lor și sunt ai tai. Așa cred și simt.
Care sunt principalele calități ce au contribuit la formarea dumneavoastră ca om de radio?
Nu-mi place să vorbesc despre mine, dar cred … cred că seriozitatea, corectitudinea, punctualitatea și faptul că lumea mai spune că am o voce placută. Așa o fi … cred!
Au fost momente de cumpănă când v-ați gândit să renunțați şi să faceți altceva? Dacă nu ați renunțat de ce ați facut-o? Daca ați renunțat, care a fost cauza?
Niciodată nu m-am gândit să renunț la radio dar ‘am fost ajutat’ să fac asta în 2015 și rugat să revin în 2019 și nu vreau să comentez momentul și situația. Astăzi sunt prezent la Matinal Super FM și asta spune totul.
Care sunt provocările din spatele microfonului?
Provocarile din spatele microfonului sunt multe. Întreb și eu: Ce faci dacă ai ceva de spus și ești legat la gură? Raspuns: Deschizi microfonul … este fabulos.
Dacă ar fi să caracterizați jurnalismul de radio în trei cuvinte, care ar fi acelea?
Dacă vrei să fii respectat … respectă! Trei cuvinte pentru caracterizare? Corectitudine, promptitudine, imparțialitate, PUNCT.
Cum apreciați ceea ce se întâmplă acum în radioul românesc și ce șanse credeți ca are în viitor?
Nu sunt un critic la acest capitol, fiecare cu gustul lui, dar cred că radioul va avea o pantă descensivă fiind în concurență cu alte mijloace de informare media, dar va renaște sigur. Radioul este și va fi nemuritor. Muzica este liantul, dar informația este cireașa de pe tort!
Ce recomandări aveți pentru actuala sau viitoarele generații de oameni de radio/jurnaliști?
Este greu să recomanzi ceva cuiva care pare-se că nu are ceva comun cu radioul. Spun asta pentru ca nu am cunoscut pe cineva recent, dornic să fie în spatele microfonului la radio! Spun doar atât: Dacă simți că ești în stare … fă-o!
Cornel lucrează încă în radio, este probabil singurul coleg cu o activitate neîntreruptă în emisie. Îl puteți asculta în fiecare zi la Super FM Brașov.
30 de ani de radio în Brașov! Un proiect BrasovStiri.ro
