Consumul de droguri, îndeosebi inhalante, canabis şi etnobotanice, în rândul copiilor de 13 ani sau mai mici a crescut în ultimii ani, conform datelor Agenţiei Naţionale Antidrog, motiv pentru care miercuri au fost relansate o serie de proiecte de prevenire, la nivel naţional, în mediul şcolar şi preşcolar, proiecte care au dat rezultate la nivel local.
„Adolescentul are acces la informaţie, rolul expertului în prevenire, al cadrului didactic este să fie fair-play faţă de cel căruia i se adresează, în sensul în care transmite corect informaţii, care sunt efectele pe termen scurt, mediu şi lung, astfel încât adolescentului i se dă posibilitatea de a lua o decizie în cunoştinţă de cauză. Putem să livrăm informaţie corectă, dublată de programe care merg pe formarea de abilităţi sănătoase de viaţă şi de a face faţă la situaţiile potenţial de criză ce ar genera zona de consum. Tocmai acesta este rolul proiectelor pe care astăzi le-am promovat – de a dezvolta la toate categoriile de vârstă mecanisme de a face faţă şi mecanisme de protecţie”, a precizat Diana Şerban, psiholog în cadrul ANA.
Ea a adăugat că, potrivit ultimului studiu pe populaţia generală privind prevalenţa consumului de droguri, vârsta de debut, în funcţie de substanţa consumată, „poate fi chiar de 11 – 12 ani”, mai scăzută la alcool şi tutun, astfel încât proiectele de prevenire propuse de ANA se adresează unor vârste mici, începând cu grădiniţa.
„Grupa cea mai vulnerabilă de vârstă este cea cuprinsă între 15 şi 24 de ani. Pe de altă parte, studiul făcut în mai multe state membre şi nemembre UE, studiu făcut pe o populaţie de 16 ani, evidenţiază o prevalenţă a consumului de droguri de aproximativ 15,6%. În ceea ce priveşte principala substanţă de consum, în ambele studii pe populaţia generală cu accent pe 15 – 24 de ani, cel mai consumat drog în România este canabisul, cu o prevalenţă de-a lungul vieţii cel puţin o dată, deci consum experimental de 6,8%”, a afirmat Diana Şerban.
Cât priveşte efectele canabisului, medicul Bogdan Gheorghe de la ANA a subliniat că acestea pot afecta sănătatea consumatorului, dar în special psihicul şi funcţia de adaptare socială.
„Drogurile se clasifică în droguri care inhibă activitatea sistemului nervos central – heroina, care stimulează – cocaina şi care perturbă – canabisul. Efectele canabisului pot fi de natură cardiacă, respiratorie şi, nu în ultimul rând, afecţiuni ale sistemului nervos central. De asemenea, consumul de canabis afectează conducerea unui autovehicul prin diminuarea reflexelor de coordonare psihomotorie, auditivă şi chiar vizuală”, a precizat Bogdan Gheorghe.
În context, directorul ANA, Constantin Negoiţă, a declarat că Agenţia Naţională Antidrog a iniţiat programe de formare pentru poliţiştii rutieri în ceea ce priveşte utilizarea testerelor de identificare a drogurilor, ecstazy sau DMA, la conducătorii auto.
