Dintre toate măsurile de îmbunătățire a sistemului de învățământ, actualizarea și modernizarea programelor școlare sunt cele pe care și le doresc cel mai mult părinții școlarilor, potrivit sondajului EduMonitor 2023. Părinții consideră că elevii nu învață ceea ce le-ar fi cu adevărat util, iar acesta ar fi, în opinia lor, principalul neajuns al sistemului educațional actual. De asemenea, o parte semnificativă a părinților consideră că prioritățile învățământului ar trebui să fie următoarele: reducerea programei școlare și a numărului de ore (58%), respectiv a temelor pentru acasă (53%), evitarea suprasolicitării elevilor și trecerea de la învățarea mecanică la dezvoltarea gândirii critice.
Al doilea aspect important ar fi creșterea eficienței învățământului în cadrul școlii și asigurarea egalității de șanse. O treime a respondenților este de părere că sistemul actual încurajează meditațiile private, creând astfel un sistem paralel cu învățământul public. 30% dintre respondenți au menționat că copilul lor a participat la meditații private la cel puțin o disciplină în anul școlar 2022/2023. Având în vedere că doar o parte din familii își pot permite să suporte costurile aferente meditațiilor private, un sistem dependent de meditații duce la inegalități structurale semnificative în rândul diferitelor straturi sociale. Totodată, inegalitățile sunt amplificate de măsuri deja aflate în vigoare, de exemplu de admiterea în liceu, examen ce se bazează exclusiv pe evaluarea națională, măsură cu care majoritatea relativă a părinților (46%) nu este de acord.
Sondajul arată că următorul set de așteptări exprimat de părinți este recompensarea diferențiată, pe bază meritocratică, a cadrelor didactice. Cu toate că ancheta a avut loc în timpul grevei din sistemul de învățământ, salariile mici ale profesorilor ocupă un loc intermediar în agenda părinților, 23% dintre ei consideră că această reprezintă o problemă importantă. Părinții privesc profesorii cu reticență cauzată de amploarea fenomenului meditațiilor private și de remunerația nediferențiată a cadrelor didactice. O proporție semnificativă a respondenților este de părere că unii dascăli sunt dezinteresați (25%), și că sistemul actual ar trebui să permită concedierea profesorilor în cazuri problematice. Se poate conclude că părinții doresc ca profesorii să fie motivați și recompensați în funcție de performanțele lor și calitatea muncii depuse.
O altă problemă semnalată este disciplina în școli și gestionarea ei. Majoritatea respondenților ar fi de acord cu măsuri prin care să se asigure un nivel adecvat al disciplinei în școli: 74% consideră că profesorii ar trebui să aibă la îndemână mai multe instrumente pentru disciplinarea elevilor, 75% susțin exmatricularea unui elev cu probleme din instituția de învățământ, și 78% sunt de acord ca sălile de clasă să fie dotate cu camere de supraveghere.
Este evidentă și dorința părinților de a vedea o creștere a prestigiului educației și inițiative mai eficiente pentru motivarea elevilor și a părinților: 26% dintre respondenți consideră că elevii nu sunt interesați de școală, 25% consideră că profesorii sunt dezinteresați, iar 21% dintre respondenți cred că o parte semnificativă a părinților are și ea atitudine de dezinteres față de școală.
Sondajul a urmărit și frecvența unor activități extrașcolare. Activitățile desfășurate în mod regulat (de cel puțin trei zile pe săptămână) de elevi includ: învățatul și pregătirea temelor (81%), vizionarea programelor TV și a videoclipurilor (63%), jocul cu jocuri video și jocuri online (54%), navigarea pe rețelele de socializare (47%), lectura (36%), practicarea sportului (35%), participarea în activități de muncă alături de familie (12%).
Conform estimărilor avansate de părinți, într-o zi obișnuită de școală, elevii petrec în medie 169 minute (2 ore și 49 minute) cu învățatul în afara orelor de clasă și cu temele pentru acasă. Elevii din învățământul gimnazial și din liceele teoretice sunt cei care dedică cel mai mult timp studiului individual. Pentru aceștia timpul mediu de studiu extrașcolar depășește trei ore pe zi. În funcție de materii, cel mai mult timp este alocat matematicii, cu o medie de 55 de minute pe zi, urmată de limba și literatura română cu 51 de minute și de limbile străine cu 28 de minute. Pentru toate celelalte materii se alocă în total, în medie 38 de minute.
Examinarea mai detaliată a meditațiilor private arată că fenomenul este mai răspândit în rândul elevilor din ciclul gimnazial și în liceele teoretice și vocaționale. În aceste cazuri proporția celor care au participat regulat la meditații private la cel puțin o disciplină în anul școlar 2022/2023 depășește 42%. În același timp, în școlile și în orașele mai mari, respectiv în cazul părinților cu studii superioare, proporția elevilor care participă la meditații private este mai însemnată, în jur de 40%. În funcție de materii, cei mai mulți fac meditații la matematică (21%), la limba și literatura română (13%) și la limbi străine (12%).
Sondajul a fost realizat de SoDiSo Research prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interview) pe populația părinților cu copii înscriși în învățământul preuniversitar, clasele 0-12, învățământ la zi. Chestionarul online a fost completat în total de 4879 respondenți din 1597 de școli, în perioada 12.05 și 09.06.2023. Sondajul nu este reprezentativ, dar rezultatele pot fi considerate o estimare fiabilă pentru populația părinților din România. Pentru creșterea validității cercetătorii au folosit o tehnică de ponderare și testul saturației ”eșantionului”.
Raportul complet poate fi citit aici.
Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com
