Poliția Brașov: SPUNE NU DISCRIMINĂRII!

Respectarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului constituie atributele esenţiale ale activităţii Poliţiei Române, care trebuie să protejeze toţi cetăţenii în mod egal, fără discriminare şi fără a face distincţii în funcţie de rasă, culoare, origine etnică sau socială, apartenenţă politică, opinie, limbă, religie, sex, orientare sexuală sau alt criteriu.

Proiectul Fără discriminare! se derulează la nivel național în perioada februarie-decembrie 2023 și are drept scop prevenirea discriminării și a infracțiunilor motivate de ură prin creșterea gradului de informare și conștientizare, în rândul grupurilor vulnerabile,  precum și a persoanelor care desfășoară activități care presupun interacțiunea directă cu cetățenii, cu privire la riscurile și implicațiile asociate acestor manifestări.

Ce este discriminarea?

Discriminarea reprezintă orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă pe care o persoană sau un grup îl manifestă faţă de o altă persoană sau un alt grup pe baza unor criterii precum: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată.

Citeste și:  Ieri a fost o nouă zi plină pentru pompierii militari. Au gestionat peste 1.400 de situații de urgență

De exemplu: Cum te-ai simţi dacă, colegul sau colega ta nu ar vrea să comunice cu tine din cauza modului în care te îmbraci, din cauza religiei sau a etniei din care faci parte?

De cele mai multe ori aceste prejudecăţi şi stereotipuri neconştientizate generează discriminare care poate fi dificil de identificat şi gestionat. De aceea, este foarte important să avem cât mai multe informaţii pentru a evita astfel de situaţii care pot influenţa în mod subtil viaţa copiilor şi adolescenţilor, transformându-i cu uşurinţă atât în victime, cât şi în agresori.

Care sunt formele discriminării?

Discriminarea directăare loc atunci când o persoană este tratată mai puţin favorabil decât o altă persoană care s-a regăsit într-o situaţie comparabilă, iar diferenţa de tratament are la bază un criteriu de discriminare. Acțiunile care intră în sfera discriminării directe includ concedierea cuiva, decizia a nu angaja o persoană, refuzul de a înscrie sau de a primi un elev într-o clasă, refuzul de instruire sau promovare a unei persoane din cauza apartenenței sale la un grup social sau pe baza unui criteriu din cele menționate mai sus.

Citeste și:  Brașovul, în etapa finală de selecție pentru Misiunea UE 100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic

Exemple:

  • Un grup de copii nu mai vrea să primească în clasă un alt copil care are altă naţionalitate, rasă, etnie decât ei.
  • Într-un spatiu public (bar, restaurant, teatru, cinema etc.) este interzis accesul persoanelor infectate cu HIV.

Hărţuireacrearea unui mediu ostil, inconfortabil, ofensator pentru persoanele care aparțin unei anumite categorii sociale reprezinta hărțuire. Ea poate fi „acoperită” sub forma glumelor sau unor acțiuni aparent inofesive. Indiferent de intenția cu care a fost săvărșită, orice acțiune care are ca efect lezarea demnității unor persoane și ofensarea unor categorii sociale reprezintă hărțuire.

Exemplu:

  • Copiii sau şeful unei echipe fac glume rasiste, misogine, homofobe, antisemite care uneori pot avea un final nefericit.

Dispoziţia de a discriminase refera nu doar la acele dipoziții cu caracter obligatoriu ci și la preferințele exprimate si încurajările privind un tratament discriminatoriu.

Citeste și:  Testul de la Evaluarea Națională de clasa a II-a va dura mai mult. Ce alte noutăți au fost anunțate pentru anul şcolar 2024-2025

Exemplu:

  • Un angajat al unei şcoli îndeamnă copiii să nu se mai joace cu acei copii care aparţin unor etnii sau care au anumite dizabilităţi.

Unele forme ale discriminării pot căpăta forma infracţională, astfel:

 Art. 282, alin. 1 (d) din Codul Penal sancționează „fapta funcţionarului public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat sau a altei persoane care acţionează la instigarea sau cu consimţământul expres ori tacit al acestuia de a provoca unei persoane puternice suferinţe fizice ori psihice”, fapta se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

De asemenea, art. 369 din Codul penal sancționează “incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 1.800 la 150.000 lei (potrivit art. 61 din Codul penal).

Discriminarea este ilegală şi este sancționată de lege!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.