Organizaţia Salvaţi Copiii derulează în 60 de grădiniţe din Bucureşti şi din ţară un program de prevenire a bullying-ului, prin care se urmăreşte dezvoltarea de relaţii pozitive între copii, dar şi între copii şi adulţi.
Cele 60 de grădiniţe incluse în programul „Să fim prieteni – Fără Bullying” beneficiază de formarea de specialişti şi primesc instrumente educaţionale specifice pentru dezvoltarea capacităţii copiilor şi a adulţilor de a interveni atunci când un copil se află într-o situaţie de bullying: ursuleţul prietenos, ghiduri pentru specialişti, cărţi cu activităţi, cartonaşe de conversaţie, fişe cu exemple care stau la baza conversaţiilor cu copiii.
Potrivit organizaţiei, cu ajutorul acestora, copiii învaţă să-şi exprime emoţiile, dezvoltă o înţelegere mai profundă a propriului rol în interacţiunile cu prietenii. Ca urmare, grupul de copii ca întreg este întărit. Prin folosirea materialelor, prin implicarea în numeroase conversaţii şi activităţi de grup, copiii, părinţii şi specialiştii învaţă cum să gestioneze tachinarea şi bullying-ul, a explicat Salvaţi Copiii.
„Acest program dezvoltă relaţii pozitive între copii – copii, dar şi între copii şi adulţi. Metodologia acestui program a fost dezvoltată de Fundaţia Mary din Danemarca şi Salvaţi Copiii Danemarca, în 2007. Este deja implementat în multe ţări europene, dar nu numai. (…) Este un program care se bazează pe valori pe care le transmitem copiilor şi anume toleranţă, grijă, respect şi curaj. Noi am pilotat acest program în perioada 2019 – 2022, l-am adaptat, am primit feedback foarte constructiv de la cele 17 grădiniţe cu care am lucrat. Am lucrat până acum cu 3.000 de copii, 4.200 de părinţi şi 214 specialişti”, a precizat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România, în cadrul unei conferinţe de presă organizate joi.
Ea a subliniat că adulţii au datoria să dezvolte programe de prevenire şi să intervină cu empatie atunci când apar situaţii dificile între copii. Alexandescu a menţionat că primul studiu pe tema bullying-ului a fost făcut în România în 2016, iar cercetarea a relevat că acest fenomen este „extrem de întâlnit” în toate mediile şcolare.
„În 2016, erau trei din 10 copii excluşi din grupul de copii, 75% au declarat că au participat şi au văzut acte de bullying, unul din patru copii era umilit de colegii lui şi fenomenul acesta, din păcate, s-a dezvoltat, a crescut. Făcând o analiză în 2022 în rândul a peste 5.000 de elevi am observat că numărul celor care au fost victime ale bullying-ului a crescut foarte mult, aproape s-a dublat, de la 29% în 2016 care spuneau că au fost victime ale bullying-ului la 49%. Iată de ce este important să ne concentrăm foarte mult pe prevenire”, a transmis preşedintele executiv al Salvaţi Copiii.
Potrivit lui Alexandrescu, au fost deja formaţi să utilizeze metodologia programului 600 de specialişti din grădiniţe – educatori, directori şi consilieri, iar pe parcursul anului şcolar 2023 – 2024 vor lucra cu 8.800 de preşcolari şi cu părinţii acestora pentru a crea comunităţi educaţionale incluzive şi sigure şi a-i ajuta pe copii să aibă relaţii pozitive.
„Studiul preliminar efectuat în cadrul programului arată că 78% dintre educatori trebuie să gestioneze situaţii de bullying la grupă şi 35% dintre educatori au în grupă copii care ocazional nu au cu cine să se joace”, a indicat preşedintele executiv al Salvaţi Copiii.
Prezentă la conferinţa de presă, Kersti Kirs, consul la Ambasada Estoniei la Bucureşti, a precizat că în ţara sa se derulează şapte astfel de programe anti-bullying atât în şcoli, cât şi în grădiniţe. În Estonia, copiii se confruntă îndeosebi cu problema bullying-ului în mediul online, având în vedere că această ţară este un hub pentru noile tehnologii, iar IT-ul este foarte utilizat şi în şcoli.
„În termeni de statistică, unul din cinci spune că se confruntă cu o situaţie de bullying la şcoală de două sau de trei ori pe lună. Fiecare al zecelea copil spune că a fost autorul unei situaţii de bullying împotriva unui alt copil şi 5% dintre ei se regăsesc în poziţia dublă şi de agresor şi de victimă. Copiii cei mai expuşi bullyingului sunt cei cu vârste între 11 şi 13 ani şi fiecare al cincilea copil din Estonia spune că a fost într-o situaţie de bullying online. Cu aceste rezultate, nu suntem pe cea mai bună poziţie la nivel internaţional, suntem undeva la mijloc, însă se constată o scădere a cifrelor”, a afirmat Kersti Kirs.
Ea a menţionat că programele anti-bullying îşi propun să asigure un mediu sigur în şcoli şi grădiniţe şi să prevină apariţia acestui fenomen.
„Finanţarea este, într-adevăr, deosebit de importantă şi pentru aceste programe anti-bullying ne bucurăm de sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării din Estonia, de asemenea autorităţile locale sprijină financiar şi sponsori. La nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării contribuţia este de 0,9 milioane de euro pe an. Dar o schimbare recentă foarte importantă, despre care am discutat cu organizatorii programului, este că din 2021 există un parteneriat strategic cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării în acest domeniu, astfel a fost pus în aplicare un program de parteneriat strategic pe termen lung cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării care ţine cont şi de priorităţile ministerului, dar şi de priorităţile programelor de dezvoltare în domeniul educaţiei şi educaţiei timpurii. Ministerul Educaţiei şi Cercetării lucrează în cadrul acestui parteneriat strategic pe termen lung cu 67 de parteneri, iar programele se desfăşoară pe perioade de trei ani”, a explicat Kersti Kirs.
