Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, se află pe primul loc în intenţiile de vot la alegerile prezidenţiale, cu 26,5%, urmat de Marcel Ciolacu (18,9%) și Diana Şoşoacă (14%), conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. În cazul în care ar candida şi liderul Pro România, fostul premier Victor Ponta, ordinea candidaților de pe primele trei locuri ar rămâne neschimbată, dar procentele se modifică.
„Intenţia de vot la alegerile prezidenţiale pentru varianta de candidaţi testată în septembrie şi noiembrie 2023 şi repetată în ianuarie 2024 rămâne relativ constantă, schimbările fiind neglijabile. Pe de altă parte, introducerea unui nou candidat în listă şi anume Victor Ponta (Pro România), modifică cifrele.
Fostul premier, care păstrează un nivel ridicat de notorietate, pare a lua cele mai multe voturi de la candidaţii PSD, Marcel Ciolacu şi AUR, George Simon. De asemenea, pierde două puncte şi Mircea Geoană, ceilalţi candidaţi înregistrând schimbări minime în intenţia de vot. Alegerile prezidenţiale vor fi principala competiţie care va influenţa anul electoral 2024, motiv pentru care desemnarea candidaţilor ar putea juca un rol esenţial în calibrarea performanţei partidelor la alegerile europarlamentare, locale şi parlamentare”, a declarat Remus Ştefureac, director general al INSCOP.
În primul rând, a avut loc estimarea participării la vot pentru alegeri prezidenţiale. Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot la alegerile prezidenţiale şi 10 ”sigur da” vor merge la vot, 9,8% dintre români au ales 1, 1% au ales 2, 1,2% au ales 3, 1,1% au ales 4, 7,1% au ales 5, 1,3% au ales 6, 4,7% au ales 7. 5% indică 8, 3,9% aleg 9 şi 64,4% indică 10. 0,5% reprezintă procentul non-răspunsurilor.
Pentru estimarea participării la vot pentru alegerile prezidenţiale au fost analizate 2 variante.
La prima variantă, s-a constat că dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri prezidenţiale, din cei 80,2% dintre români care au o opţiune de vot clară, 24,6% l-ar alege pe Mircea Geoană (candidat independent), 15,1% i-ar da votul lui Marcel Ciolacu (PSD) şi 14,8% ar pune ştampila de vot pe Diana Şoşoacă (din partea SOS România).
Următorii în clasament ar fi Nicolae Ciucă (PNL) cu 10,8%, Victor Ponta (Pro România) cu 10,7%, George Simion (AUR) cu 10,4%, Cătălin Drulă (din partea Alianţei Dreapta Unită) cu 4,7%, Dacian Cioloş (REPER) cu 4,1% şi Kelemen Hunor (UDMR) cu 3%, 1,7% dintre români ar alege un alt candidat.
Pentru cea de-a doua variantă s-au analizat preferințele românilor pentru alegeri prezidenţiale şi s-a făcut o comparaţie cu lunile septembrie şi noiembrie 2023.
Pentru varianta privind preferințele electoratului în ce privește candidații la alegerile prezidențiale, care a fost testată inclusiv în septembrie şi noiembrie 2023, dacă duminica viitoare ar fi chemaţi să voteze noul preşedinte al României, din cei 78,3% dintre români care au o opţiune de vot, 26,5% l-ar alege pe Mircea Geoană, candidat independent, comparativ cu 25,3% în septembrie şi 26,2% în noiembrie.
Pe listă ar urma Marcel Ciolacu, candidat din partea PSD, unde 18,9% dintre respondenți au spus că ar pune ştampila în dreptul său (în timp ce în septembrie procentul era de 19,5% şi în noiembrie de 20,8%.
Pe locul trei se află Diana Şoşoacă, din partea SOS România unde 14% dintre români au spus că că ar vota-o, mai mult față de luna septembrie (10,1%), dar mai puțin față de noiembrie (14,4%).
Clasamentul este continuat de George Simion (AUR) cu 13,3% (18,7% în septembrie şi 14% în noiembrie 2023), Nicolae Ciucă (PNL) cu 11,4% (11,2% în septembrie şi 12,1% în noiembrie 2023), Cătălin Drulă (din partea Alianţei Dreapta Unită) cu 5,9% ( 5,6% în septembrie şi 4,2% în noiembrie 2023), Dacian Cioloş (REPER) cu 5,1% (4,1% în septembrie şi 3,9% în noiembrie 2023) şi Kelemen Hunor (UDMR) cu 3,6% ( 2,7% în septembrie şi 2,4% în noiembrie 2023). 1,3% dintre români ar alege un alt candidat (2,8% în septembrie şi 1,9% în noiembrie 2023).
Datele au fost culese în perioada 16 – 24 ianuarie. Metoda de cercetare a fost interviuri (telefonice) prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.
Sursa: Adevărul
