În doar două zile, România intră în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Asta înseamnă că se schimbă regulile de călătorie. Astfel, românii nu vor mai prezenta pe aeroport pașaportul la control. Trebuie doar să valideze biletul la avion și să treacă prin filtrele de securitate.
Nici cetățenii care vin în România din Schengen nu vor mai fi controlați după debarcare, așa cum se întâmplă acum la ghișee. Tot într-un mod aleatoriu pot fi verificați, însă, de echipele de Poliție și Jandarmerie.
În schimb, cei care călătoresc spre state non-Schengen vor face în continuare controlul pașaportului sau al actualului act de identitate. Astăzi, în cadrul emisiunii „Bună dimineața, România!”, moderată de Gabriela Mihai, la B1Tv, Secretarul de Stat din Ministerul Afacerilor Interne, Chestorul general Bogdan Despescu a transmis mai multe informații referitoare la acest subiect.
În continuare, vă prezentăm interviul integral:
Gabriela Mihai: Vedem, așadar, că se fac ultimele pregătiri pe toate aeroporturile din țară, asta în primul rând pentru că știm că intrăm în spațiul Schengen, desigur, și pe cale maritimă. Întrebarea, domnule Despescu, este care vor fi principalele modificări pe care le vor vedea călătorii în momentul în care vor merge în spațiile incluse în Schengen, statele Schengen?
Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Prin aderarea României la spațiul Schengen, cetățenii care circulă spre statele Schengen și dinspre state Schengen nu vor mai fi supuși controlului sistematic la punctul de frontieră, așa cum s-a întâmplat până astăzi, cum se întâmplă până mâine, mâine fiind ultima zi când desfășurăm aceste controale pentru statele Schengen. Odată cu intrarea în spațiul Schengen și ridicarea controalelor la nivel aerian și maritim, cetățenii, după ce trec de controlul de securitate, se vor deplasa spre porțile de îmbarcare.
În toată această zonă, ei vor circula fără un control sistematic, așa cum am menționat. Așadar, acele ghișee care funcționează și astăzi și vor funcționa și mâine, începând cu duminică, la ora zero, vor fi ridicate, iar colegii mei, Poliția, Poliția de Frontieră și Jandarmeria vor acționa fără un loc anume destinat. Vor fi câteva puncte de lucru, dar aceste puncte de lucru au un alt rol față de ce este astăzi. Așadar, suntem pregătiți, am desfășurat o gamă largă de activități pentru a ajunge aici și cred că este un moment foarte important pentru toți cetățenii României.
Gabriela Mihai: Este însă important să știe toți călătorii că este posibil ca o parte dintre aceste controale să se desfășoare în continuare. Vorbim despre acele controale inopinate. Cum se vor face ele și care ar putea fi acei pasageri vizați?
Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Aș vrea să transmit, prin intermediul dumneavoastră, cetățenilor că nu au alte obligații în plus. Cetățenii care circulă spre statele Schengen sau vin din statele Schengen nu au alte obligații în plus. Au obligația să-și rezerve un loc în avion, să își achiziționeze tichetul și, bineînțeles, să fie în posesia unui act legal de călătorii. După ce trec de controlul de securitate vor circula fără nici o problemă în tot spațiul până la poarta de îmbarcare, dar, în acest spațiu, colegii mei vor putea verifica aleatoriu, în funcție de datele din analizele de risc, în funcție de suspiciuni sau semnalări, orice persoană și va fi supusă unui control ca și astăzi, ca și până astăzi, respectiv va solicita actul de identitate, act de identitate care va stabili dacă persoana este cea din documentul respectiv, că este act de identitate sau de călătorie, și, în funcție de rezultatul verificării, dacă nu sunt probleme, va continua călătoria ca și până acum.
Dacă sunt probleme, se verifică, în linia a doua, problema și într-un termen foarte, foarte scurt încercăm să clarificăm dacă este de clarificat, dacă nu este de clarificat și persoana respectivă are o problemă judiciară sau de altă natură, va urma calea legală.
Gabriela Mihai: Presupunem că polițiștii de frontieră, colegii dumneavoastră, au și un caz în care vorbim despre o persoană cu anumite suspiciuni, cu eventuale infracțiuni la bază sau persoane urmărite național sau internațional. În aceste condiții, care sunt procedurile? Ce se întâmplă cu acele persoane?
Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: În activitățile noastre verificăm dacă persoanele au documente legale, nu documente false și, în același timp, verificăm dacă au dreptul să iasă sau respectiv să intre în România. În tot acest mecanism, venim cu o verificare a documentelor în legătura cu ceea ce avem în bazele noastre de date, sens în care am simplificat mecanismul de verificare în teren. Am dotat echipele de verificare cu dispozitive de verificare mobile. Acest dispozitiv scanează actul pe care persoana îl prezintă la control. Noi avem câteva câmpuri pe care le completăm, parcurgem aplicația, interfața din dispozitiv. În momentul în care am completat toate aceste date, dăm verificare în bazele noastre de date, confirmăm actul de identitate cu ceea ce înseamnă Evidența Persoanelor sau statul de unde vine, dacă nu este cetățean român și sistemul ne aduce mecanismul de lucru, ca și până astăzi, cum era în sistemul de ghișeu, în modalitatea de lucru cu stații fixe, ne aduce un rezultat.
Dacă rezultatul este verde, cum spunem noi, este pozitiv pentru persoană. Aceasta își continuă călătoria. Dacă figurează cu anumite interdicții, de exemplu, pot fi persoane care nu au voie sa iasă din România, persoane care sunt urmărite judiciar, persoane care sunt dispărute, persoane care au asupra lor anumite obiecte interzise. În acest moment, polițistul conduce persoana în linia a doua și urmează procedura legală.
Gabriela Mihai: Aceste dispozitive sunt mobile, de fapt constau în aparate telefonice care pot fi folosite. Întrebarea este, domnule chestor, vedem că este nevoie de o vigilență mai mare pentru că este posibil să fie și persoane care au anumite interdicții, care vor încerca să plece, totuși, de pe teritoriul țării noastre. Cum se va face această triere și câte astfel de dispozitive sunt în posesia autorităților din România?
Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Sunt sigur sau suntem siguri că anumiți cetățeni, anumite persoane vor încerca să profite de această facilitate de circulație fără control la frontieră și, de aceea, structurile Ministerului Afacerilor Interne au organizat mai multe activități și sunt în curs măsuri care să compenseze lipsa controalelor sistematice.
Venim cu forțe suplimentare în aeroport și aceste echipe vor verifica persoanele care fac obiectul activității noastre. De aceea am făcut vorbire de acest sistem. Sistemul va fi un instrument rapid și simplu pentru colegii noștri și, în același timp, va crea o modalitate de a nu întârzia persoanele care circulă legal.
Plecăm de la ideea de a nu încurca circulația și traficul. Dimpotrivă, avem forțe stabilite pentru informare, sprijin, pentru dirijare, astfel încât să nu avem niciun fel de incident în această perioadă.
Sunt persoane care fac obiectul activității noastre din mai multe perspective și, de aceea, sistemul vine cu o comparație la mai multe baze de date, inclusiv, de exemplu, agresorii sexuali. Știm cu toții că am avut probleme la intrarea în țară a unor persoane și de aceea verificăm și această categorie de persoane, ca să mai dăm un exemplu vis-a-vis de ce urmărim cu ocazia controalelor.
Gabriela Mihai: Câte astfel de dispozitive sunt la nivel național și, dacă se poate, sunt investiții noi, achiziții noi?
Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Sistemul este funcțional de mai mult timp, de mai mulți ani. Aici am venit cu dezvoltare. Dezvoltare care se referă, în primul rând, la posibilitatea ca în teren toate echipajele să aibă un dispozitiv electronic de scanare citire și verificare. Aceste dispozitive vor fi în dotarea forțelor de ordine, nu numai în aeroporturi și în porturi maritime. Vor fi în dotarea tuturor colegilor din municipiul București și în 41 de județe. Vor verifica și persoanele care sunt supuse controlului, ca și conducătorii auto.
Avem astăzi peste 12.500 de astfel de dispozitive, unele dintre ele tablete telefoane, pentru ca m-ați întrebat de costuri, vreau să vă spun că o echipa inimoasă, și pe această cale le mulțumesc încă o dată, a realizat această dezvoltare, o echipă de specialiști din cadrul structurilor MAI, cu resursă financiară foarte, foarte mică. Vorbim de dispozitive care erau în dotarea noastră chiar și în perioada pandemiei.
Vorbim de achiziția telefoanelor mobile, tabletelor care au intrat în posesia noastră, în dotarea noastră, prin proiecte de finanțare europeană nerambursabilă și, bineînțeles, anumite dispozitive care sunt achiziționate sau au fost achiziționate recent, o valoare de peste, nu știu, undeva la peste 1.000 și ceva de lei sau fără costuri, pentru că avem dispozitive incluse gratuit în costul abonamentului.
Deci avem această posibilitate de a dezvolta, vă spuneam, de 12.500, vom ajunge undeva la sfârșitul lunii aprilie la peste 16.000 de dispozitive. Așadar, și Poliția Rutieră și Poliția de Ordine Publică și în mediul rural și proximitate, cei de la acces persoane, Jandarmeria de la obiective sau la manifestări publice, Frontiera în toată zona de competență va acționa, colegul nostru sau colegii noștri vor acționa cu astfel de dispozitive. Este un pas important în activitatea noastră și un mod de lucru mult mai eficient.
Gabriela Mihai: Bun, revenind, domnule chestor, la spațiul Schengen, în scurt timp, ne vedem, așadar, intrați pe cale aeriană și pe cale maritimă. V-aș întreba care sunt condițiile și pentru călătorii care sunt însoțiți de copii minori, pentru că și aici au fost ample discuții și dezbateri în spațiul public.
Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Mulțumesc de întrebare, este foarte important să clarificăm și acest aspect. Nu sunt reguli noi referitoare la circulația minorilor, sunt aceleași reguli ca și până acum, aceleași reguli pe care le-am respectat cu toții și anul trecut, vorbim de un însoțitor care are dreptul să se deplaseze împreună cu minorul. Vorbim de un act de călătorie valabil pentru minor și, bineînțeles, să nu existe o situație care să creeze un risc asupra minorului.
Anul trecut, la nivelul Poliției Române, au fost semnalate peste 14.500 de cazuri de dispariții, din care 9500 de minori. În urma activităților, s-a clarificat situația, un număr foarte, foarte mare, aproximativ 90 și ceva la sută dintre ei, și de aceea vrem să ne luăm măsuri în continuare, să verificăm pe același procedeu de lucru ca și până acum, cu mențiunea că, de data aceasta, nu va fi un control la ghișeu, va fi un control după controlul de securitate, după trecerea de acest control de securitate în toată zona de prezență a pasagerilor însoțiți de minori până la porțile de îmbarcare.
Colegii noștri vor identifica acele persoane care fac obiectul acestei verificări și, bineînțeles, cetățenii sunt obligați să vină cu aceleași documente ca și până acum, după cum bine știți, cazier judiciar nu se mai prezintă, îl verificam noi, pe baza accesului la bazele de date ale cazierului judiciar.
Gabriela Mihai: Mai sunt și acei minori cu vârstele de peste 16 ani care pot circula singuri, ce documente ar trebui sa aibă asupra lor?
Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Sunt aceleași documente care au fost sau sunt folosite astăzi. Un document din care să rezulte că părinții îi dau acceptul să circule, în continuare, în afara țării, fără însoțire. Nimic în plus față de astăzi.
Gabriela Mihai: Bun, domnule chestor general, am vorbit despre ce se întâmplă în Air-Schengen, la nivel național. Întrebarea este ce se întâmplă pe partea maritimă? Ce modificări apar și unde anume ne vom concentra.
Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Aș face o precizare vizavi de aeroporturi în prima parte, după care să continuăm în referire la porturi, ceea ce derulăm la un aeroport este replicat, ca și mod de lucru, la toate aeroporturile din România și vorbim de Otopeni, în primul rând, unde anul trecut am avut peste 14 milioane de pasageri, Cluj Napoca al doilea, ca și volum de tranzit, Iași, Timișoara, Sibiu, Craiova și așa mai departe.
Revenind la porturile maritime, sunt patru la număr, vorbim de Constanta, Agigea, Midia și Mangalia, procedura este asemănătoare ca și în aeroport, cu mențiunea că acolo nu avem un terminal de îmbarcare către porți pe același mod de administrare, de organizare ca la aeroport, dar când persoana se prezintă pentru îmbarcare, va fi verificată în mod aleatoriu, fără un control sistematic.
Așadar, nu vor fi toți trecuți prin filtrul de control și numai pe baza semnalărilor, pe baza rezultatelor analizelor de risc sau aspectelor ce țin de munca de Poliție.
Gabriela Mihai: Bun, acum noi ne întrebăm așa – pe cale maritimă despre câte porturi vorbim, pentru că nu știm să stăm foarte bine la această categorie a turismului maritim, cel puțin mai ales în ultima vreme, de când, mă rog, în ultimii doi ani și peste o lună de când a început și războiul la graniță, turismul pe cale maritimă s-a diminuat în sistem.
Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Așa cum spuneam, sunt patru porturi maritime. Anul trecut au intrat în țară 107.000 de cetățeni și au ieșit din țară 115.000 de cetățeni. Deci, avem un anumit volum de tranzit, un număr mai mic față de ceea ce înseamnă aeroporturi, dar putem să ne comparăm cu aeroporturi mai mici, unde nici acolo nu am avut foarte mulți călători care au tranzitat aeroporturile. Vă spuneam, principalele sunt cele pe care le-am menționat.
Nu cred că va fi o problemă, din punctul nostru de vedere, pentru că măsurile pe care le-am luat au în vedere atât suplimentarea forțelor în zona aeroporturilor, cât și în zona porturilor. În această categorie de forțe pe care le suplimentăm am inclus și echipaje canine specializate în detecție-droguri și cred că și ieri, în aeroportul Otopeni, ați văzut un echipaj și în continuare atât dumneavoastră, presa, dar și cetățenii să nu aibă o altă surpriză decât că prezența acestor câini este în interesul tuturor de a detecta droguri, nu au alt scop și vom veni cu echipaje canine în funcție de numărul de curse, de volumul de trafic și pe un calendar de prezență ținând cont și de alte aspecte ce țin de analizele noastre.
Gabriela Mihai: Săptămâna viitoare, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, va avea o vizită la Viena, acolo unde se întâlnește cu omologul său austriac. Și ceva mai devreme stăteam de vorbă cu europarlamentarul Victor Negrescu, cel care spunea că acum, după ce intrăm în spațiul de liberă circulație pe cale aeriană și maritimă, toate statele vor fi cu ochii pe noi, pentru că vor să vadă dacă există modificări, astfel încât, ulterior, să putem face, până la urmă, această intrare în totalitate în Spațiul Schengen, pentru că știm că granițele terestre sunt, de fapt, cele care vor conta cel mai mult atunci când intrăm în spațiul de liberă circulație.
La ce credeți că vor fi atenți oficialii din celelalte state în momentul în care vorbim despre intrarea în spațiul de liberă circulație?
Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Cu siguranță, partea diplomatică, partea de negociere va continua, iar ca această zonă să fie cu succes este foarte important ca noi, partea de verificări tehnice, de acțiune din punct de vedere al activității polițienești, să fie cu succes.
De aceea ne-am luat aceste măsuri. Suntem în cooperare cu toate structurile similare din Spațiul Schengen. Am fost în coordonare și până în prezent. Avem o bună cooperare polițienească. Suntem atenți la ceea ce înseamnă migrație. Suntem atenți la traficul de persoane, traficul de droguri, bineînțeles, și în cazul în care sunt persoane care ajung într-un mod ilegal în statele respective, chiar și din România, sunt mecanisme, mecanisme solide de readucere în statul de plecare a acestor persoane.
Și vorbim de cei care se deplasează ilegal din categoria migranților. De exemplu, avem Acordul Dublin, prin care aducem înapoi în România pe cei care au plecat. Până în prezent, au plecat sub altă formă, de la 31 martie pot pleca de pe Aeroportul Otopeni, de exemplu, beneficiind de un permis de ședere, de o viză legală, de intrare în România, au dreptul să circule, de exemplu, 90 de zile într-un interval de 180.
Dar asta nu înseamnă că pot rămâne definitiv acolo și, dacă vor fi identificați într-un anumit stat, așa cum am spus, vor fi aduși în România și, bineînțeles, de aici urmează procedura inclusiv de returnare în statul de origine.
Gabriela Mihai: Și o ultimă întrebare, domnule Despescu. Vedem că această problemă a migrației este adesea pusă pe masă de austrieci în contextul în care ne-au tot spus nu tocmai din această cauza. Până la urmă, care este realitatea în privința migranților care ajung în țara noastră și ulterior, de aici, pleacă spre celelalte state europene?
Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Este o situație ținută sub control de autoritățile din România. Statistica ne arată clar că noi nu am avut probleme în ultimii ani cu această situație, cu această migrație. Detecția noastră este una solidă și accentuată. Că vorbim de zona Serbiei, unde avem un proiect pilot cu autoritățile similare din Serbia, că vorbim de zona de vest cu Ungaria, că vorbim de Bulgaria, noi am avut o acțiune constantă, o acțiune permanentă și cred că așa va fi și în continuare, pentru că nu avem altă cale de acțiune.
Sursa, Ministerul Afacerilor Interne
