Muzeul Național Cotroceni organizează, în perioada 21-22 mai 2024, Colocviul Național de Istorie, manifestare culturală anuală de tradiție, ajunsă la cea de-a XXVI-a ediție. Subiectele abordate în cadrul evenimentului sunt legate atât de istoria şi patrimoniul Ansamblului Cotroceni, cât şi de evocarea unor momente şi personalităţi emblematice ale vieţii politice, sociale şi culturale românești.
În ediția din acest an a Colocviului Național de Istorie, organizat și cu participare internațională, conferințele vor fi susținute de peste 80 de specialiști din muzee, biblioteci, arhive, instituții de învățământ superior şi institute de cercetare.
În deschiderea Colocviului Național de Istorie,pe 21 mai, vafi vernisată microexpoziţia „Ion I. C. Brătianu – un destin pentru România Mare”, dedicată aniversării a 160 de ani de la naşterea marelui om politic, personalitate marcantă a istoriei româneşti. Ion I. C. Brătianu (1864-1927) a elaborat un program politic pe care l-a susținut cu consecvență, care viza dezvoltarea societății româneşti pe principii democratice şi liberale. Abilitatea politică și diplomatică a lui Ion I. C. Brătianu a făcut ca societatea românească să evolueze, în sensul propunerii și adoptării unor reforme deosebit de necesare pentru marea majoritate a românilor – agrară și electorală –, alături de adoptarea unei noi Constituţii (1923). Ideea unității naționale prin eliberarea teritoriilor românești de sub dominație străină a fost un alt obiectiv important stabilit și atins de România în urma participării la Primul Război Mondial. Colaborarea permanentă și constantă dintre Regele Ferdinand I și prim-ministrul său Ion I. C. Brătianu a avut ca finalitate realizarea României Mari și recunoașterea internațională a acesteia în cadrul Conferinței de Pace de la Paris.
De asemenea, secţiunea Istorie a Colocviului va avea în prim plan ilustra familie Brătianu – „Brătienii în societatea românească modernă” – şi contribuția acesteia la modernizarea societăţii româneşti, de la câştigarea Independenţei de Stat la realizarea României Mari.
Secţiunea „Interbelicul – o perioadă a contrastelor” propune dezbaterea unor subiecte legate de regimurile politice instaurate în estul şi vestul Europei, după Primul Război Mondial, asemănări şi deosebiri, evoluţia socială şi culturală a statelor europene între cele două războaie mondiale.
O secţiune specială este cea dedicată personalităților feminine – „Portrete de femei de altădată”, în cadrul căreia femei cu statute diferite (soții de voievozi din Evul Mediu românesc, regine, principese şi doamne din epoca modernă, scriitoare, artiste plastice, actriţe de teatru şi film) vor face obiectul unor dezbateri pline de vitalitate şi culoare.
Secţiunea dedicată patrimoniului cultural național mobil şi imobil, restaurării şi valorificării acestuia, va evidenţia cercetările din domeniu şi tehnici de redare a strălucirii unor opere de artă.
Cercetarea științifică este un obiectiv important al activității Muzeului Național Cotroceni, iar valorificarea acesteia reprezintă o oportunitate pentru muzeu de a-şi afirma rolul său educativ.
