Allen Coliban dezvăluie planurile murdare ale lui George Scripcaru

Senatorul brașovean Allen Coliban dezvăluie planurile murdare pe care primarul Brașovului le are cu drumul forestier Gorița. Proiectat la nivel declarativ ca un drum de agrement, dedicat sportului și drumeției, drumul are o destinație strict economică. Senatorul Allen Coliban dezvăluie întreaga încrencătură descoperită printre planurile ascunse ale lui George Scripcaru.

„În urmă cu o lună de zile, câteva fotografii de pe Facebook făcute în zona Tâmpei/Șchei (Fântâna Dreptății/“La Bombe”) semnalau o viitoare tăiere de mare amploare – mii de arbori ce urmau să fie doborâți. Petiția inițiată atunci a adunat între timp aproape 13.000 de semnatari, care s-au exprimat în sensul opririi proiectului. La momentul lansării petiției, nici Primăria Brașov, nici RPLP Kronstadt nu prezentaseră nicio hartă, niciun plan al proiectului – fuseseră marcați, în schimb, peste 8.000 de arbori pentru tăiere!

De atunci și până în prezent am adunat constant informații, experți juriști și silvici au consultat peste 1.600 de pagini de documentație tehnică (două studii de fezabilitate – Crucur și Gorița –, precum și alte documente), informații pe care le-am actualizat în textul petiției, pentru o corectă informare. Harta drumului și relația sa cu masivul Tâmpa și cu cartierul Șchei le puteți vedea în cea de-a doua fotografie.
Să trecem în revistă aspectele cu adevărat grave:

Finanțarea europeană a Drumului Forestier Gorița s-a făcut în scopul principal al accesibilizării fondului forestier. Adică pentru tăieri ULTERIOARE, pe lângă cele 15 ha de pădure tăiate pentru realizarea drumului. O analiză mai amănunțită arată, însă, că anumite porțiuni ce urmează a fi deservite de acest drum au fost deja accesibilizate prin proiecte anterioare, tot pe fonduri europene. Se impun explicații cu privire la oportunitate și cu privire la dubla finanțare.

Directorul RPLP Kronstadt, domnul Dan Olteanu, declară public că scopul urmărit este, în principal, turistic. Declarația aceasta se contrazice cu cea din proiect, pe baza căreia a fost atribuită finanțarea. Din nou, se impun explicații.

 Analiza cost-beneficiu a proiectului s-a făcut în totalitatea sa (4 drumuri reabilitate, plus drumul nou-construit). Dacă este să ne raportăm strict la Drumul Forestier Gorița (singurul nou-construit), acesta NU este rentabil, deși reprezintă o parte semnificativă din bugetul întregului proiect. Din nou, se impun explicații.

Drumul parcurge câteva zone ce sunt deja în categoria “pădure-parc”, având încadrarea “păduri supuse regimului de conservare deosebită” (foto 3 și 4). Informații, pe larg, în postarea lui Maximilian Munteanu. Din partea RPLP Kronstadt, din nou, se impun explicații.

Pentru amenajarea drumului vor fi tăiați arbori cu vârste între 130 și 170 de ani!

Nu avem nevoie de acest drum forestier auto! El se suprapune pe porțiuni ample peste trasee turistice existente, foarte apreciate de către iubitorii de natură. Nu este vorba doar de o intervenție brutală asupra acestor trasee, ce vor fi distruse, ci și de impactul pe care acest drum îl va avea asupra biodiversității – lucru care, în mod ciudat, nu a fost considerat oportun a fi studiat de către autoritățile de mediu.

În condițiile în care Primăria a promis șcheienilor studii de torenți și soluții pentru mâlul care inundă zona veche a orașului la orice ploaie mai serioasă, acest proiect nu face decât să agraveze problemele actuale

8.000 de arbori. 15 ha de pădure. Adică 500 de camioane sau 23 de stadioane de fotbal. Din pădurea noastră, a brașovenilor, fără să fim întrebați în vreun fel!

Soluția este încadrarea întregii păduri în categoria “pădure-parc” și RESPECTAREA acestei încadrări de către cei plătiți din bani publici să o îngrijească

 Gașca lui Scripcaru a încercat să inducă ideea că drumul acesta ar fi dorit de către bicicliști. Au primit o replică dură și bine documentată din partea comunității de bikeri. Continuă, însă, pe linia dezinformărilor online, poate-poate abat atenția de la adevăratele probleme prezentate aici.

În data de 4 octombrie, am depus la Consiliul Local o interpelare. Nu am primit răspuns. Am cerut organizarea dezbaterii publice care a lipsit cu desăvârșire în tot acest timp. Am primit răspuns abia astăzi: Primăria refuză găzduirea dezbaterii și ne trimite la RPLP Kronstadt. Dezbaterea va avea loc pe 1 noiembrie 2019 – voi reveni cu detalii. Avem nevoie de această dezbatere, pentru a primi toate explicațiile cerute mai sus.

La final, a mai rămas de demontat perdeaua de fum aruncată de gașca lui Scripcaru la adresa informațiilor prezentate în petiția inițială:

Culoarul de defrișare pentru realizarea drumului are o lățime medie de 13,6 m (calculabilă foarte simplu, prin împărțirea suprafeței de 15 ha la cei 11 km ai drumului). Nicăieri acest culoar nu va avea 3,5 metri, așa cum se vehiculează, ci minim 7 și maxim 23 metri. Pe porțiuni ample din actualele trasee turistice lățimea măsurată a culoarului de defrișare depășește 23 de metri, cum se întâmplă, de exemplu, în zona Fântâna Dreptății și “La Bombe”. Adevărul: ei vorbesc strict despre calea de rulare a drumului final, noi vorbim despre culoarul de defrișare, care este mult mai amplu.

 Suprafața de pădure care va fi tăiată pentru a face loc acestui drum este de 15 ha. Datele INS arată că Brașovul este pe ultimul loc la suprafața de spații verzi, cu 146 ha. Prin urmare, suprafața de pădure tăiată prin acest proiect este echivalentă cu 10% din suprafața totală a parcurilor și a spațiilor verzi din întreg Brașovul. Adevărul: ei vorbesc despre suprafața totală a fondului forestier aflat în proprietatea Brașovului, noi vorbim despre datele INS referitoare la suprafața de spații verzi pe cap de locuitor!

Fără să fi fost prezentată public vreo hartă a drumului, urmărind traseul în teren și încercând să înțeleg pe unde va trece, am greșit cu 100 de metri localizarea sa. Celor ce s-au simțit lezați de această eroare, le cer public scuze! În același spirit, scuze ar trebui să ofere Primăria Brașov și RPLP Kronstadt, care, în informațiile pe care le-au furnizat presei, au omis să pomenească toponimele cunoscute brașovenilor (Stechil, Ogradă), folosind numele aproape deloc cunoscut – Gorița. Când ai un drum forestier auto care ajunge la 100 de metri de limita Rezervației Naturale Tâmpa și distruge mai toate potecile ce pleacă spre Stechil, Ogradă sau Fântânița Popii, ne pierdem în detalii încercând să aflăm dacă “La Bombe” este pe Tâmpa sau pe Gorița. Mă întreb câți brașoveni știau de dealul Gorița și câți asociază în mod direct numele pomenite mai sus cu pe Tâmpa”, a scris senatorul brașovean pe pagina sa de Facebook.