Pentru a construi o economie cu valoare adăugată semnificativă, este crucial să ne concentrăm nu doar pe structura economică, ci și pe randamentul, exprimat prin productivitatea resurselor. În timp ce productivitatea resurselor a crescut cu 37% în UE din 2000, în ciuda unei scăderi temporare în 2020, în România s-a înregistrat o scădere în ultimele două decenii, indicând o decuplare între creșterea PIB-ului și eficiența economică. Acest indicator esențial reflectă calitatea creșterii economice, evidențiind nu doar cantitatea, ci și eficiența utilizării resurselor.
Calitatea economiei în România se reflectă prin faptul că productivitatea resurselor se situează la doar 38% din media Uniunii Europene.
În 2022, productivitatea resurselor în economia României a înregistrat valoarea de 0,94, exprimată în PPS pe kilogram, ceea ce reprezintă aproape de două ori și jumătate mai puțin decât media Uniunii Europene, stabilită la 2,45 PPS/kg.
În cadrul Uniunii Europene, productivitatea resurselor devine un indicator crucial pentru atingerea obiectivului de dezvoltare durabilă, cu accent pe „consum și producție responsabilă”.
Tendință îngrijorătoare – decuplarea creșterii PIB de eficiență: În Uniunea Europeană, productivitatea resurselor a înregistrat o creștere de 37%, în timp ce în România a înregistrat o scădere de 30%. În același timp, țări precum Polonia și Ungaria au înregistrat creșteri semnificative.
Conform datelor Eurostat colectate începând cu anul 2000, productivitatea resurselor utilizate în economia Uniunii Europene a înregistrat o creștere de aproximativ 37% până în 2022.
Cu toate acestea, România reprezintă o excepție semnificativă, înregistrând cea mai pronunțată scădere a acestui indicator în UE, cu aproximativ 30% în perioada de la 2000 încoace.
În cadrul Uniunii Europene, producțivitatea resurselor a cunoscut o accelerare în perioada și după criza financiară globală din 2007-2008, stabilizându-se ulterior. În timpul pandemiei și al restricțiilor impuse între 2019 și 2020, s-a observat o scădere moderată la nivelul UE.
Pe de altă parte, în timp ce Polonia a înregistrat o creștere de 64%, iar Ungaria de 57% în ultimul deceniu, România a înregistrat o stagnare semnificativă a productivității resurselor, menținându-se la niveluri foarte scăzute.
