Efectele recentului pachet de modificări fiscale, aderarea parțială a României la spațiul Schengen, cele patru tipuri de alegeri din acest an, digitalizarea sau reorganizarea instituțiilor publice sau o potențială nouă legislație anticorupție sunt doar câteva dintre cele mai importante evenimente care marchează major anul 2024 și care aduc un impact semnificativ asupra mediului de business privat, dar și asupra societății românești, conform unei analize BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).
După peste un deceniu de negocieri intense, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale anului 2024 va fi aderarea României la spațiul Schengen, așteptată în luna martie a anului curent. Este cel mai mare astfel de spațiu de liberă circulație din lume, din care fac parte 27 de țări europene, facilitând libera circulație a peste 420 de milioane de persoane[i]. Momentan, România și Bulgaria vor fi acceptate în spațiul european fără frontiere doar parțial: pe cale maritimă și aeriană, începând din data de 31 martie, conform datelor publice[ii].
Aderarea la spațiul Schengen, chiar și în formă parțială, aduce oportunități economice semnificative pentru România: va spori accesibilitatea și gradul de încredere al investitorilor străini, în același timp eficientizând transportul mărfurilor cu aeronave de tip cargo, în domenii precum cel farmaceutic, infrastructura critică (militară), e-commerce ș.a. De asemenea, Portul Constanța ar putea deveni principala poartă de acces, din estul Europei pentru mărfurile Uniunii Europeane. După declanșarea conflictului din Ucraina, traficul de marfă de la malul mării este pe un trend ascendent, iar în anul 2023 s-a înregistrat o creștere de 22,5% față de anul precedent[iii].
Într-o rezoluție a Parlamentului European se arată că țările care nu fac parte din spațiul Schengen au costuri comerciale pentru mărfuri crescute cu o rată cuprinsă între 0,4 % și 0,9 % din valoarea comercială la fiecare frontieră Schengen, în timp ce costurile aplicabile în cazul comerțului cu servicii sunt chiar mai mari: pentru întregul spațiu Schengen se ridică la sume cuprinse între 6,5-13 miliarde EUR pe an[iv].
Alegerile europarlamentare, cel mai important semnal al anului
Anul acesta, în România vor avea loc patru tipuri de alegeri și este de așteptat ca acestea să creeze un context de așteptare și de tensiune socială, care se poate amplifica având în vedere că spațiul media va fi dominat de informațiile despre alegeri, potrivit analizei CES Bucharest.
Deși alegerile europarlamentare în general nu au o miză majoră pentru populație, de data aceasta situația este diferită, având în vedere că sunt primele alegeri după o perioadă tensionată ce urmează pandemiei, conflictului din Ucraina și crizei economice. În urma acestora, pot avea loc reorganizări majore în spectrul politic, care pot alimenta starea de tensiune.
De asemenea, în contextul în care componenta de imagine a României joacă un rol esențial la nivelul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare din 9 iunie vor determina cine sunt cei 33 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European pentru următorii 5 ani.
Acesta nu este doar un exercițiu democratic, ci și o oportunitate pentru orientarea deciziilor care vor determina direcția economică a țării. Stabilitatea politică și imaginea externă a României pot accelera investițiile străine, pentru a menține trendul de dezvoltare și un mediu economic prosper în România. Repartizarea fondurilor europene și a stabilirii priorităților programelor de dezvoltare pot fi influențate, de asemenea, de rezultatele alegerilor europarlamentare. Eurodeputații sunt, de asemenea, cei care stabilesc direcții pentru politicile monetare și fiscale ale Uniunii Europene, cu rol fundamental în mediul economic.
După alegerile europarlamentare este așteptată reluarea proiectului de reorganizare a instituțiilor publice, ca măsură care să contribuie la recuperarea deficitului bugetar de 20 de miliarde de lei, amânată până în data de 1 iulie 2024, după alegeri.
FMI recomandă noi modificări ale politicilor fiscale și bugetare pentru România
Raportul FMI, publicat la data de 8 decembrie 2023, subliniază reziliența economiei românești în ultimii ani, în contextul șocurilor provocate de pandemie, al conflictului din Ucraina sau al creșterii prețurilor la energie și alimente, previzionând o redresare modestă a creșterii, urmată de o revenire la ritmul său potențial pe termen mediu, sub rezerva unor riscuri substanțiale, precum o escaladare a conflictului din Ucraina, o posibilă încetinire a activității economice în Europa sau o încetinire globală abruptă. Potrivit raportului, politicile fiscale, cele de cheltuieli publice sau cele monetare sunt elemente asupra cărora trebuie acționat cu atenție, subliniind de asemenea necesitatea predictibilității politicilor fiscale și de cheltuieli pentru consolidarea fiscală necesară.
România are potențial semnificativ pentru a susține creșterea veniturilor și convergența în continuare cu Europa de Vest, iar pentru aceasta sunt necesare investiții în infrastructura fizică, precum și în oameni și educație și întărirea eficienței statului, subliniază raportul.
Punerea în aplicare a recomandărilor FMI ar putea produce noi efecte în economie. Eforturile politicilor de reducere a deficitului bugetar ar putea duce la o creștere a costurilor fiscale pentru companii și, implicit la o destabilizare a bugetelor actorilor privați, care se pot resimți ulterior asupra pieței muncii.
Mizele pentru business ale digitalizării instituțiilor
Modernizarea și digitalizarea instituțiilor a reprezentat una dintre cele mai importante priorități ale României în ultimii ani. Între proiectele anunțate încă din 2022 se numără implementarea unei platforme complexe de tip Big Data prin care să fie integrate și valorificate în termeni operaționali și analitici volume mari de date, sau proiectul SFERA, care își propune să atingă un nivel mai bun de gestionare a obligațiilor fiscale.
Sistemul E-Factura, un jalon important în alinierea României la standardele de raportare fiscală la nivel european, a generat confuzie în prima lună de la implementare, autoritățile procedând deja la corecturi și actualizări ale sistemului. Îngrijorările mediului de afaceri cu privire la buna funcționare a sistemului au fost temperate prin stabilirea datei de 1 iulie 2024 ca limită privind impunerea de sancțiuni pentru agenții economici care nu se conformează noilor standard de raportare. Totodată, mediul de afaceri a manifestat îngrijorări cu privire la gestionarea și securitatea datelor.
Implementarea fiecăruia dintre marile proiecte de digitalizare ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România. Pe de o parte, companiile ar trebui să se aștepte la o mai mare transparență și la o mai bună colaborare cu autoritățile fiscale și în același timp, eforturile de combatere a evaziunii fiscale ar putea duce la o creștere a costurilor de conformare pentru companii, dar și la migrarea unor agenți economici către zonele gri ale economiei.
România are în derulare în prezent și un proiect de modernizare a sistemului vamal și implementarea vămii electronice. Astfel, potrivit anunțurilor publice, birourile vamale de frontieră vor fi dotate în următorii ani cu 26 de sisteme de scanare, Proiectul face parte din PNRR, cu o finanțare nerambursabilă de 34 de milioane de euro și este de așteptat să producă efecte în diminuarea economiei gri, care impactează în mod negativ Produsul Intern Brut, reprezintă o concurență neloială asupra mediului de business, traficul ilicit de mărfuri reprezentând de asemenea un pericol pentru siguranța consumatorilor. Prin modernizarea sistemului vamal, România își îndeplinește, de asemenea, una dintre condițiile esențiale prin care poate fi acceptată și la nivel terestru în Schengen, prin sporirea siguranței la granițele spațiului liber, mai ales în contextul unor crize majore, precum cea a migranților.
Noi politici anticorupție la nivelul UE s-ar putea transpune și în România
Comisia Europeană a publicat în luna mai 2023 un pachet de propuneri legislative împotriva corupției la nivel național și UE. Aceste propuneri includ o nouă directivă privind combaterea corupției, care ar trebui să armonizeze cadrul legal actual al UE anticorupție[v]. Propunerea de directivă se va afla pe traseul mecanismelor de decizie al UE, pe parcursul anului, fiind necesare adoptarea în Parlamentul European, aprobarea de către Consiliu, pentru ca abia apoi să se ajungă în etapa armonizării legislației interne.
Adoptarea unor noi măsuri de prevenire a corupției, concomitent cu urmărirea penală a autorilor și reducerea fenomenului infracțional al corupției ar putea genera o reducere a costurilor economice și sociale și va avea un impact pozitiv asupra economiei. În egală măsură, mediul institutional ar putea intra într-o nouă etapă a transparenței în raport cu cetățenii și mediul privat, dar și a precauției și responsabilității față de propriile acțiuni, potrivit analizei CES Bucharest.
Noi surse de capital în economie
În curând, proiectul Neptun Deep, prin care România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, este așteptat să intre în faza de dezvoltare, peste 80% din valoarea contractelor de execuţie aferente proiectului fiind deja atribuită contractorilor şi furnizorilor, potrivit comunicărilor publice. Primii metri cubi de gaze naturale vor fi extrași și livrați în rețeaua națională în anul 2027, iar estimările oficiale arată că Neptun Deep va aduce venituri bugetare estimate la 20 de miliarde de euro, contribuind de asemenea la crearea a 9.000 de noi locuri de muncă.
Avansarea șantierelor pentru autostrăzi ar putea să genereze, de asemenea, fonduri suplimentare în economie. Aproape 200 de kilometri de autostradă ar putea intra în etapa de lucrări efective în 2024, între care tronsoane precum noi loturi pe Autostrada Bucureștiului sau primul tronson din Autostrada A8.
Nu în ultimul rând, creșterile salariale din învățământ din acest an și schimbarea încadrării la nivel de venit a tuturor cadrelor didactice vor determina un efect pozitiv vizibil în sectorul bancar, practic cei peste 300.000 de angajați din sectorul educației având acces la credite imobiliare bancare.
Impactul social al evenimentelor din 2024
Pe lângă impactul asupra mediului de afaceri, evenimentele din 2024 ar putea avea și un impact social semnificativ. Modernizarea instituțiilor ar putea duce la o creștere a costurilor de conformare pentru companii, prin direcționarea unor părți de activitate către sectorul informal, ceea ce ar putea însemna o reducere a locurilor de muncă fiscalizae.
Implementarea impozitului pe cifra de afaceri ar putea avea un impact negativ asupra pensiilor. Acest lucru se datorează faptului că impozitul pe cifra de afaceri ar fi suportat de consumatori, care ar putea avea venituri mai mici. Scumpirile în lanț la produse și servicii, din cauza inflației galopante pot produce efecte negative în puterea de cumpărare a populației, cu efect în diminuarea consumului.
Totodată, cele patru rânduri de alegeri pot aduce o stare de tensiune socială, amplificată de rezultatele succesive ale acestora și de dezbaterile din spațiul public, care se va descărca în rezultatele finale din urma alegerilor.
Nu în ultimul rând, întregul context al anului va defavoriza focusul pe componenta educațională, având în vedere că celelalte priorități majore ale anului vor ocupa în întregime spațiul public. România se află printre ultimele locuri în rândul țărilor din Uniunea Europeană la acest capitol, cu una dintre cele mai mari rate ale analfabetismului funcțional: peste 40% dintre tinerii cu vârsta de 15 ani[vi]. România are la dispoziție peste 3,6 mld. EUR prin PNRR pentru dezvoltarea sistemului de învățământ, însă gradul de absorbție al acestora va fi vizibil la final de an, precum și dacă au avut loc modificări de percepție în rândul actorilor publici privind faptul că o economie competitivă, performantă, înseamnă în primul rând o țară educată.
O platformă de analiză, cercetare și informare pentru mediul economic și societate, CES Bucharest (BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY) este o organizație independentă, înființată pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte în România, cu obiectivul susținerii unui mediu de business competitiv și dezvoltării sociale sustenabile.
[i] Camera Deputaților, (2022) PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA SPATIUL SCHENGEN, pg. 4/26
[ii] Ministerul Afacerilor Externe – Adoptarea Deciziei Consiliului UE privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și Bulgaria
[iii] Potrivit informațiilor communicate de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM)
[iv] Parlamentul European – Rezoluția Parlamentului European referitoare la aderarea la spațiul Schengen (2023/2668(RSP)), litera E
[v] Comisia Europeană – Anti-corruption: Stronger rules to fight corruption in the EU and worldwide – II. Stronger rules to fight corruption
[vi] Comisia Europeană – Education and Training Monitor 2022 – Romania
