București, 13 mai 2025 – În pragul alegerilor prezidențiale din 2025, într-un climat politic tot mai dominat de discursuri conservatoare și suveraniste, Asociația ANAIS, care luptă pentru drepturile femeilor, atrage atenția asupra riscului real ca progresele realizate în ultimii 14 ani în domeniul protecției victimelor violenței domestice să fie puse sub semnul întrebării.
Autorităţile din România nu au date exacte referitoare la numărul real al femeilor care sunt victime ale abuzurilor în familie, însă numărul cazurilor de violență în familie raportate autorităților este în creștere. În anul 2024, potrivit datelor IGPR, polițiștii au intervenit la peste 130.000 de cazuri de violență domestică și au emis 13.274 de ordine de protecție provizorii, 5.268 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată. La nivel național, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenței domestice a crescut cu 2,6%, față de anul 2023.*
Pe de altă parte, între 2011 și 2025, România a făcut pași importanți pentru consolidarea unui sistem de sprijin pentru femeile afectate de violență, sub influența directă a organizațiilor societății civile și a angajamentelor internaționale, pentru a oferi protecție reală și eficientă victimelor și pentru a sancționa agresorii. Aceste evoluții legislative și instituționale au fost posibile datorită unui consens politic și social, indiferent de orientările guvernamentale succesive.
“Tot ce am clădit până acum – fiecare ordin de protecție emis, fiecare viață salvată, fiecare copil scos dintr-un mediu abuziv – este rezultatul unei lupte constante. Și poate fi pierdut la fel de ușor cum a fost câștigat, dacă ne permitem luxul complacerii sau dacă închidem ochii în fața unor decizii periculoase. Pe 18 mai și dincolo de această dată, fiecare vot, fiecare poziție oficială va conta. Nu vorbim despre paragrafe într-o lege, ci despre destine reale, despre femei și fete a căror siguranță depinde de ce alegem să apărăm astăzi. Știu din experiență cât de greu e să câștigi un drept și cât de repede se poate pierde. Tocmai de aceea, acest mesaj este și un angajament personal: vom continua să luptăm, cu toată forța, pentru ca ceea ce am realizat împreună să nu fie distrus”, declară av. Carmen Nemeș, Președintă Asociația ANAIS.
România a construit o infrastructură instituțională solidă pentru protejarea victimelor violenței domestice, prin consolidarea unor mecanisme-cheie precum Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse (ANES), linia de urgență 0800 500 333 și echipele multidisciplinare de intervenție. De exemplu, ANES a coordonat deschiderea primelor locuințe protejate, iar Poliția utilizează acum un registru electronic al ordinelor de protecție, suplimentat de monitorizarea agresorilor prin brățări electronice. Aceste instrumente nu doar salvează vieți, ci transformă legea în protecție efectivă, accesibilă victimelor în timp real.
Cu toate acestea, istoria recentă arată că schimbările de climat politic pot duce la regres, în special atunci când discursurile dominante contestă drepturile fundamentale ale femeilor sub pretextul apărării „valorilor tradiționale”. Într-un climat politic instabil, cu apariția unor curente conservatoare și
misogine, există riscul ca progresele făcute să fie puse sub semnul întrebării: fie prin tentative de modificare a definițiilor legale, fie prin reducerea sprijinului financiar pentru servicii specializate sau chiar prin retragerea din angajamentele internaționale:
- Contestarea Convenției de la Istanbul și a conceptului de „gen” – În 2018, aproximativ 160** de ONG-uri din România au semnat o scrisoare către Consiliul Europei cerând revizuirea Convenției și eliminarea noțiunii de gen, pe motiv că ar contraveni valorilor familiei tradiționale. Dacă aceste presiuni capătă influență politică, există riscul ca definiția violenței de gen să fie restrânsă, iar România să se retragă din angajamente internaționale esențiale.
- Îngustarea definiției „familiei” și excluderea unor victime – Promovarea unei definiții restrictive a familiei (doar între bărbat și femeie, căsătoriți) poate duce la excluderea victimelor din relații necăsătorite, parteneriate de același sex sau altor forme de coabitare. Acest lucru ar însemna ca unele dintre cele mai vulnerabile femei să nu mai fie protejate de legea violenței domestice.
- Minimizarea violenței non-fizice – O agendă misogină ar putea trivializa violența psihologică, economică sau sexuală, prezentând-o ca fiind „certuri de familie” sau „probleme private”. Renunțarea la recunoașterea violenței psihologice ca temei legal pentru emiterea ordinelor de protecție ar însemna un pas major înapoi și ar reduce dramatic accesul victimelor la sprijin.
- Obstrucționarea accesului la ordine de protecție – Măsuri precum impunerea medierii între victimă și agresor, cerințe probatorii exagerate sau introducerea unor obstacole birocratice pot goli de conținut un drept câștigat cu greu: protecția rapidă și eficientă. Convenția de la Istanbul descurajează astfel de practici, tocmai pentru că pun în pericol femeile.
- Reducerea sprijinului pentru servicii destinate victimelor– O orientare politică ce privilegiază „valorile tradiționale” ar putea considera adăposturile, liniile de asistență sau campaniile de conștientizare drept exagerări sau „încurajare a destrămării familiei”. Concret, s-ar putea manifesta prin tăieri bugetare pentru adăposturi și centre de consiliere, blocarea finanțării organizațiilor neguvernamentale active în domeniu sau desființarea unor organisme precum ANES.
- Sabotarea educației despre egalitatea de gen – Tentativele de interzicere a educației despre gen în școli, cum a fost proiectul legislativ declarat neconstituțional în 2020, sunt semnale clare ale unei agende care subminează prevenirea violenței pe termen lung. Accesul tinerilor la informații despre respect, stereotipuri și soluționarea non-violentă a conflictelor este esențial pentru o societate care respinge abuzul.
Asociația ANAIS a avut, în ultimul deceniu și jumătate, rolul de a consolida drepturile obținute și de a furniza servicii integrate și multidisciplinare pentru victime. Progresele sunt rezultatul unui efort colectiv, susținut de întreaga societate civilă și de decidenți politici responsabili.
Drepturile omului, inclusiv protecția împotriva violenței, nu sunt privilegii negociabile. Ele sunt fundamentale și trebuie apărate indiferent de culoarea politică a guvernării. Nicio putere politică nu este legitimă dacă se află în afara sau deasupra acestor drepturi.
Apelul Asociației ANAIS este clar: orice guvernare responsabilă trebuie să mențină cursul progresului și să protejeze drepturile femeilor, tinerilor și copiilor din România.
Articolul complet, cu o analiză detaliată a drepturilor câștigate între 2011 și 2025, poate fi citit aici: https://asociatia-anais.ro/drepturi-castigate-drepturi-amenintate/
