În discursul istoriografic despre rezistenţa în timpul comunismului, Braşovul este recunoscut mai ales pentru revolta muncitorilor din 15 noiembrie 1987. Însă, în acest oraş, în decembrie 1989, au fost ucise 68 de persoane, 150 au fost rănite, iar 55 au fost reţinute ca suspecte de terorism. Ulterior, acestea din urmă au fost eliberate. Cele mai multe dintre victime au fost ucise după 22 decembrie şi după preluarea conducerii judeţului de către armată şi crearea Frontului Salvării Naţionale.
Studiul de faţă propune o analiză a evenimentelor din decembrie 1989, pornind de la documentele întocmite de Secţia Parchetelor Militare, încă din anul 1989 şi mult timp după aceea, şi a celor produse de Comisia senatorială pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989[1], potrivit hotnews.ro.
Braşov: 16 – 21 decembrie 1989.
Documentele consultate indică faptul că, în Braşov, primele informaţii despre situaţia din Timişoara au ajuns în după-amiaza zilei de 16 decembrie 1989, în jurul orelor 17.00 – 18.00. Atunci, comandantul Brigăzii de Vânători de Munte, generalul Ion Florea, a fost chemat la telefon de către ministrul Apărării, generalul colonel Vasile Milea, care i-a spus că, în Timişoara, au „loc evenimente”, mai precis „o revoltă populară”. L-a atenţionat că „vor trebuie să fie pregătiţi”. Totodată, ministrul Apărării i-a cerut generalului Ion Florea să ia măsuri suplimentare pentru paza cazărmilor şi a principalelor obiective din oraşul Braşov[2]. În aceeaşi zi, orele 20.00, au fost informate şi unităţile Ministerului de Interne din judeţ. Potrivit locotenent colonelului Gheorghe Popeea, comandantul Grupului Judeţean de Pompieri, în timp ce se afla în Biroul şefului Securităţii Braşov, colonelul Bucur, acestuia i-a fost transmis prin telefon ordinul ca la „Braşov să se stăpânească situaţia”. După terminarea conversaţiei telefonice, Popeea a fost întrebat dacă a înţeles ce i s-a comunicat. În urma răspunsului afirmativ, i s-a ordonat să meargă la unitate pentru luarea măsurilor ce se impuneau. Gheorghe Popeea menţiona într-o declaraţie din 23 ianuarie 1990 că măsurile pe care le-a dispus atunci au fost: alarmarea unităţii, chemarea cadrelor la unitate şi „pregătirea tehnicii pentru eventuala intervenţie de restabilire a ordinii publice”[3].
Un alt ofiţer, maiorul Ion Brebenel, preciza într-o declaraţie din martie 1990 că Biroul pază şi ordine din cadrul Miliţiei, pe care-l conducea, a fost atenţionat să fie pregătit pentru intervenţie dacă în Braşov se vor produce „dezordini”. Înfiinţat în 1988, în baza ordinului 2660 al MI şi după revolta muncitorilor braşoveni, plutonul avea în decembrie 1989 un efectiv de 30 de ofiţeri şi de subofiţeri, organizaţi în grupe a câte 10 persoane. Fiecare grupă mai dispunea de 5 cadre de rezervă. Încă din 16 decembrie 1989, acest pluton a intrat în alarmă, urmând să intervină „în cazul provocării de dezordini stradale, în autobuze şi săli de spectacol”. Intervenţia avea să se realizeze, după cum menţionează acesta, numai după „alarmarea sa de către inspectorul şef al IJ MI Braşov”, generalul Gheorghe Zăgoneanu[4].
Persoanele audiate după 1989 menţionează că alarmarea unităţilor militare şi ale MI din Braşov a fost determinată de evoluţia situaţiei din Timişoara, ordinele transmise de la centru, dar şi de temerile responsabililor locali de partid şi de stat ca în acest oraş s-ar putea să aibă loc un eveniment similar celui din 15 noiembrie 1987. Gestul electricianului şi pictorului amator Corneliu Liviu Babeş era încă viu în memoria oficialităţilor locale, putând reprezenta un alt motiv de alarmare că Braşovul se putea transforma într-un alt loc „contrarevoluţionar”. Pe 2 martie 1989, acesta s-a autoincendiat pe pista Bradu din Poiana Braşov. După ce s-a prăbuşit lângă un copac, a scos un carton cu următoarea inscripţie în engleză: „Stop Murder. Braşov = Auschwitz”, ceea ce ar putea reprezenta un indiciu că prin acest act Liviu Babeş a urmărit să capteze atenţia turiştilor occidentali aflaţi în staţiune[5]. Totodată, acest sacrificiu, care aminteşte de cel al studentului cehoslovac Jan Palach din ianuarie 1969, indică starea de nemulţumire generală existentă la nivelul întregii ţării.
În acelaşi timp, alarmarea unităţilor militare din Braşov s-a produs după ce demonstranţii din Timişoara, aflaţi la casa parohială a lui László Tökés s-au îndreptat spre sediul Comitetului Judeţean al PCR, chiar dacă acesta îi îndemnase să se întoarcă la casele lor. Pe traseu, protestatarii au distrus mai multe magazine, iar cărţile lui Nicolae Ceauşescu găsite în librării au fost arse[6]. Răspunsul autorităţilor din Timişoara a fost prompt. Până la 17 decembrie, orele 4.40, dimineaţa, au fost arestaţi 180 de participanţi[7], ca urmare a ordinelor transmise de Nicolae Ceauşescu ministrului de Interne Tudor Postelnicu. Prin aceste ordine s-a solicitat ca, în scopul „dispersării” demonstranţilor, intimidării şi supunerii lor, să se „acţioneze viguros” şi să fie organizată „o demonstraţie de forţă”[8].
Gestionarea situaţiei din Timişoara şi reacţia autorităţilor locale a fost considerată de către Nicolae Ceauşescu, în şedinţele Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist Român şi în timpul teleconferinţei cu responsabilii de partid şi militari din teritoriu din 17 decembrie 1989, drept o trădare a intereselor ţării, poporului şi socialismului. Principalii responsabili au fost consideraţi ministrul de Interne, Tudor Postelnicu, ministrul Apărării, Vasile Milea, şi comandatul Departamentului Securităţii Statului, Iulian Vlad. Motivul indicat era că nu au aplicat întocmai ordinele transmise. Liderul comunist a propus destituirea lor şi preluarea directă a conducerii Armatei, ceea ce avea să se întâmple însă după fuga lui Nicolae Ceauşescu şi trecerea Armatei de partea „poporului”.
Totodată, în cadrul acestor şedinţe, protestele timişorenilor au fost prezentate ca o acţiune „conjugată” a Statelor Unite ale Americii şi Uniunii Sovietice, hotărându-se închiderea graniţelor şi sistarea oricărei activităţii turistice. Niciunui cetăţean străin, inclusiv al statelor socialiste, nu îi mai era permisă intrarea în România, toţi fiind consideraţi „agenţi de spionaj”. Singurii turişti acceptaţi erau cei din Coreea, China şi Cuba. Prezentă la şedinţa Comitetului Politic Executiv al PCR din 17 decembrie 1989, Elena Ceauşescu a afirmat că forţele de intervenţie trebuiau „să fi tras în ei, să fi căzut şi pe urmă luaţi şi băgaţi în beci. Nu vi s-a spus aşa? Unul să nu iasă”[9]. În teleconferinţa din aceeaşi zi cu secretarii de partid din teritoriu şi comandanţii militari s-a ordonat înarmarea tuturor unităţilor militare cu muniţie de război, constituirea de grupe de patrulare mixte din „unităţi de miliţie, de securitate şi armată, cu organizaţii de partid şi de UTC, cu grupele de gărzi patriotice, cu organizaţiile de tineret, cu activiştii de partid, bine verificaţi, cu poziţie fermă, activă, instruiţi bine! Şi acestea nu pentru o zi! Acestea pentru perioada până când se va revoca acest ordin! Va rămâne în vigoare, practic, până după Anul Nou”[10].
Imediat după această teleconferinţă, în unităţile militare din Braşov a fost declarată alarma de luptă parţială „Radu cel Frumos”. Colonelul Cornel Vaida, şeful Biroului operaţii din cadrul Brigăzii de Vânători de Munte din Braşov, menţionează într-o declaraţie din 11 iunie 2007 că a aflat despre declararea alarmei de la ofiţerul de serviciu al unităţii şi că iniţial a crezut că este doar un exerciţiu. Aflat în concediu, s-a prezent la comanda unităţii unde colegii de birou i-au spus că „militarii din unităţile din Timişoara au fost agresaţi de persoane care manifestau în oraş şi că au fost răniţi atât din rândul civililor cât şi al militarilor”[11]. Un alt ofiţer arată că, în aceeaşi zi, generalul Ion Florea, comandantul Brigăzii, le-a „prelucrat motivul alarmei”, şi anume: „situaţia turbulentă de la Timişoara, unde acţionau elemente ostile regimului şi că trebuie să fim pregătiţi să intervenim”[12].
Intrarea în alarmă de luptă parţială a însemnat: 1). Pregătirea tuturor unităţilor pentru intervenţie; 2). Convocarea la cazarmă a tuturor cadrelor, inclusiv a celor aflate în concediu sau a celor aflate în permise; 3) Suspendarea tragerilor, aplicaţiilor, convocărilor şi cursurilor; 4) Întărirea pazei la toate dispozitivele militare; 5) Executarea tuturor ordinelor date de comandamentele constituite în această perioadă[13].
În aceeaşi seară, a fost emis un alt ordin de către ministrul Apărării în care se cerea pregătirea unor grupe de intervenţie împotriva eventualelor „elemente destabilizatoare” şi a coloanelor de manifestanţi. În acest ordin erau precizate armamentul care trebuia să fie folosit; modul de acţiune împotriva coloanelor de manifestanţi, precum şi deschiderea focului la picioare, după efectuarea somaţiilor regulamentare[14]. În zilele următoare (18-19 decembrie 1989), în unităţile şi subunităţile militare din Braşov au avut loc şedinţe de înfierare a evenimentelor din Timişoara, la care au participat şi ofiţeri din cadrul Consiliului Politic al Armatei a I-a[15] Evenimentele de la Timişoara au fost prezentate soldaţilor ca rezultatul unor manifestări huliganice. Colonelul (r) Ioan Radu, fost ofiţer la UM Predeal, indică într-o declaraţie din 18 noiembrie 2006 cum au decurs aceste prelucrări şi modul în care a fost sfătuit să prezinte situaţia din Timişoara soldaţilor din subordine:
„Mi-au spus ce trebuie să conţină cuvântarea mea în sensul că la Timişoara nu sunt adevăraţi demonstranţi, care îşi cer drepturile, ci sunt nişte huligani, iar în situaţia în care vom fi trimişi într-o misiune să executăm ordinele scrise. În legătură cu uzul de armă le-am precizat că trebuie să respecte prevederile uzului de armă (Regulamentul de gardă şi de garnizoană)”[16].
Acesta mai precizează că, la şedinţa din 18 decembrie 1989, a participat şi un ofiţer de la Consiliului Politic al Armatei I-a, care le-a explicat evenimentele din Timişoara „în sensul că au ieşit huligani în stradă şi au spart vitrinele”[17]. La 19 decembrie 1989 a avut loc o şedinţă şi la sediul Brigăzii de Vânători de Munte, militarii fiind informaţi de către colonelul Ionescu de la Consiliul Politic Superior, probabil acelaşi ofiţer menţionat şi de Ioan Radu, despre „incidentele de la Timişoara” şi anume că pe „fundalul unor manifestări stârnite de pastorul reformat László Tökés, populaţia s-a revoltat şi a atacat unităţile militare”[18].
Trimiterea ofiţerilor politici în unităţile militare din teritoriu a fost una dintre măsurile luate de Ministerul Apărării pentru observarea stării de spirit a militarilor, dar şi în scopul prelucrării politice a evenimentelor de la Timişoara. Unul dintre ofiţerii politici trimişi în inspecţie a fost chiar Ilie Ceauşescu, adjunct al ministrului şi secretar al Comitetului Politic Superior al Armatei. În perioada 18 – 20 decembrie, acesta a participat la şedinţele care au avut loc în unităţile militare din Timişoara, Arad, Cluj şi Oradea. În timpul audierii sale de către Comisia senatorială pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989, Ilie Ceauşescu susţinea că misiunea sa a constat în a observa „atmosfera care era acolo”, fără a se insista în mod deosebit asupra situaţiei din Timişoara. Fostul ministru menţionează că la aceste şedinţe nu le-a comunicat militarilor că la Timişoara ar fi rezultat morţi şi răniţi, în urma deschiderii focului asupra civililor[19].
Afirmaţiile lui Ilie Ceauşescu sunt reluate şi de către fostul procuror militar Liviu Domşa. Potrivit declaraţiilor sale, la unitatea militară 02565 din Cluj a avut loc, la 20 decembrie 1989, o şedinţă la care au participat Ilie Ceauşescu, generalul locotenent Iulian Topliceanu, comandantul Armatei a IV-a, Ioachim Moga, prim secretar al Comitetului Judeţean de partid Cluj, secretarii de partid, şefii de Stat Major şi comandanţii de la unităţile militare ale Armatei a IV-a. Domşa menţionează că Ilie Ceauşescu s-a aflat la Cluj pentru a se informa asupra modului în care „decurg activităţile, stadiul în cadrul <> şi pentru a face unele comunicări”, fără a se referi la situaţia din Timişoara.[20]
Întrunirea Consiliului Judeţean al Apărării.
La 18 decembrie 1989, orele 17.00, în Braşov a avut loc o întrunire a Consiliului Judeţean al Apărării pentru a fi comunicate „indicaţiile şi măsurile [care] au fost transmise la Comitetul Politic Executiv în şedinţa din 17.12.1989”. La această şedinţă au participat secretarii organizaţiei PCR Braşov şi comandanţii unităţilor militare din Braşov, precum şi Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR[21]. Şedinţa a fost deschisă de către primul secretar Petre Preoteasa, care i-a informat pe cei prezenţi despre situaţia existentă, ca urmare a evenimentelor de la Timişoara[22]. Acesta le-a cerut comandanţilor militari să întocmească o hartă a municipiului Braşov pe care să fie reprezentate „focarele probabile de revoltă, forţele care intervin pentru blocarea şi dislocarea grupurilor revoltate, variante de acţiune şi de apărare ale sediului comitetului judeţean de partid”[23].
Locotenent colonel Gheorghe Toma, şeful Gărzilor Patriotice, precizează într-o Notă explicativă din 22 ianuarie 1990 că aceasta şedinţă a mai avut drept scop „stabilirea măsurilor ce se impuneau atunci, în vederea prevenirii şi înăbuşirii unei revolte a maselor din municipiul Braşov sau municipiul Făgăraş, deşi despre Făgăraş nu s-a discutat”[24].
În cazul judeţului Braşov, ca urmare a revoltei din 1987, exista încă din 1988 un „Plan unic de intervenţie pentru stabilirea şi menţinerea ordinii publice”, ce fusese întocmit în baza ordinului Ministrului de Interne nr. 02600 din acelaşi an. Acest plan cuprindea, potrivit Declaraţiei din 1 martie 1990 a maiorului Gheorghe Oprea de la Inspectoratul Judeţean al MI, „concepţia întrebuinţării forţelor şi mijloacelor din unităţile MI şi MApN la un număr de peste 70 de obiective din judeţ, la care s-ar fi produs acte de dezordine”. Ofiţerul indică, în aceeaşi declaraţie, şi măsurile care urmau să fie luate:
„Ca mod de acţiune era prevăzut în planul iniţial să se execute nişte cordoane de blocare, de-a latul străzilor pentru a împiedica deplasarea turbulenţilor în centrul oraşului. După blocarea acestora trebuia să acţioneze plutonul de intervenţie al miliţiei […] pentru împrăştierea turbulenţilor şi reţinerea elementelor mai periculoase sau instigatoare”[25].
Existenţa acestui plan de intervenţie reiese şi din declaraţia locotenentului colonel Gheorghe Popeea din 23 ianuarie 1990, participant la şedinţa din 18 decembrie 1989, care menţionează că, după deschiderea întrunirii, primul secretar Petre Preoteasa
„a dat întâi cuvântul la Gl. Zăgoneanu. Acesta a arătat că unităţile din subordinea IJMI [Inspectoratul Judeţean al Ministerului de Interne Braşov] pe baza unui ordin al MI au pregătite planuri speciale [subl. în original] pentru intervenţie la restabilirea ordinii şi liniştii publice şi că sunt pregătite să acţioneze în orice situaţie, în acest sens fiind făcute anterior şi o serie de exerciţii şi aplicaţii în diferite locuri din Braşov. Totodată a arătat că organele MI nu pot face faţă în cazul în care au de înfruntat un număr mare de turbulenţi, că organele MI pot rezolva situaţii în care se confruntă cu un număr de circa 200 – 400 de oameni, în rest fiind necesară intervenţia şi cooperarea cu unităţile MApN şi cu gărzile patriotice, şi în acest sens este necesar să se stabilească precis, amănunţit variante de acţiune şi de intervenţie pentru obiectivele importante din municipiu – cu forţe, aliniamente, loc de dispunere, de aşteptare, timp de alarmare, de adunare, de intrare în dispozitiv şi toate celelalte probleme legate de astfel de situaţii”[26].
În timpul şedinţei, Zăgoneanu s-a referit şi la revolta din 15 noiembrie 1987, asigurându-l pe prim secretar că „s-au luat măsuri privind modul de acţiune a trupelor de securitate şi miliţie”, iar dacă „va fi atacat sediul comitetului judeţean de partid va fi apărat”[27]. Cei prezenţi la şedinţa din 18 decembrie 1989 îl indică pe generalul Zăgoneanu ca fiind autorului acestui plan, iar definitivarea lui a fost realizată în zilele următoare de către ofiţerii de la Birourile de Operaţii şi Pregătire de Luptă ale unităţilor MI şi MApN din Braşov. Planul avea două variante, atac şi apărare, şi cuprindea „4 zone posibile de izbucnire a unor mişcări ale populaţiei”: 1). Comitetul Judeţean de partid; 2). Întreprinderea de Autocamioane Braşov „Steagul Roşu” până la intersecţia cu strada Bucureşti; 3). Tractorul Braşov cu stadionul şi parcul din apropriere 4). Universitatea şi căminele studenţeşti de pe strada Memorandumului[28].
Un alt participant la şedinţa Consiliului Judeţean al Apărării detaliază într-o Notă Explicativă din 16 aprilie 1990 „acţiunile concrete” care au fost hotărâte în timpul întrunirii din 18 decembrie 1989[29]. Conform colonelului Gheorghe Popescu, ca acţiuni concrete au fost stabilite:
„prelungirea măsurilor de pază întărită până după revelion; alungarea străinilor din judeţ, indiferent de pagube pe linia Turism; […] constituirea unui comandament central judeţean şi municipal pentru conducerea tuturor forţelor; unităţile militare să treacă prin centrul oraşului la instrucţie; unitatea de elicoptere să execute zboruri asupra oraşului Braşov; paza fab.[ricii] de pâine, ulei; paza căminelor, cinematografelor şi a sălilor de teatru; organizarea tp. [transportului] în comun corespunzător nevoilor; interzicerea întreruperii energiei electrice, mărirea debitului de gaze; asigurarea încălzirii locuinţelor în mod corespunzător; îmbunătăţirea radicală a aprovizionării populaţiei, aducerea de la Constanţa unei cantităţi de carne; controale riguroase în magazine”[30].
S-a mai propus şi organizarea unei şedinţe cu „responsabilii din comerţ”[31].
Aplicarea unor măsuri de prevenire sau de intimidare a populaţiei locale este indicată şi de către şeful Gărzilor Patriotice din Braşov, locotenent colonel Gheorghe Toma. Măsurile pe care le enumeră sunt: „cercetare aeriană executată cu elicoptere de către I.C.A Ghimbav; deplasări de coloane militare pe diferite trasee din municipiu; patrule ale armatei în principalele zone aglomerate din oraş”. Iniţiativa aplicării acestora este atribuită de către Gheorghe Toma fostului secretar al organizaţiei judeţene de partid, Petre Preoteasa[32].
Se poate observa din măsurile propuse că responsabilii de partid şi de stat erau conştienţi de lipsurile curente şi de nemulţumirile locuitorilor oraşului Braşov, fiind încă vie în memoria lor revolta din 1987. De aceea, planurile întocmite aveau două scopuri. Primul a fost satisfacerea nemulţumirilor braşovenilor, pentru a nu da naştere unei ample acţiuni de protest, similară celei din 15 noiembrie 1987, iar al doilea era prevenirea sau intervenţia în forţă, în cazul în care o revoltă anticomunistă ar fi avut loc.
În cadrul şedinţei, s-a discutat inclusiv despre posibilele victime, care ar fi rezultat în urma intervenţiei unităţilor MApN şi a MI. Referitor la acest aspect, Mircea Popeea menţionează că, în timpul şedinţei, Zăgoneanu le-a spus că în, „cazul în care vor fi victime, acestea să nu fie lăsate în stradă, ci să fie ridicate şi transportate imediat de la faţa locului”[33].
După terminarea şedinţei a avut loc o întrevedere între Petre Preoteasa, Gheorghe Pană şi Gheorghe Zăgoneanu în biroului fostului secretar al organizaţiei judeţene de partid a PCR. Petre Preoteasa menţionează, într-o declaraţie din 23 februarie 1990 că, în timpul acestei întâlniri, Zăgoneanu a fost întrebat de către Pană Gheorghe „ce alte măsuri suplimentare a mai luat pe linia inspectoratului MI”. Acesta a răspuns că
„printre altele <> şi după câte îmi amintesc a susţinut că urmau să instaleze camere de luat vederi pe aceste clădiri. De asemenea Gl. Zăgoneanu spunea că are asigurat la hotelul Capitol un apartament sau o cameră în care oamenii de ordine ai securităţii aveau acces şi puteau să intervină la nevoie. De asemenea susţinea că şi în clădirea Modarom vor fi instalaţi oameni ai securităţii pentru intervenţie în caz de nevoie”[34].
EROII REVOLUȚIEI DE LA BRAȘOV
- Abramov C. Filip
Profesie: Sofer Autobaza nr. 6 Brasov
Data nasteri: 07.01.1956
Locul nasterii: Radauti, Suceava
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, Intreprinderea Poligrafica
Cauza: Batut si apoi impuscat in cap, trunchi si membre - Agache Sabin Fanică
Profesie: Sofer troleibuz IJTL Brasov
Data nasteri: 10.08.1956
Locul nasterii: Stefan cel Mare, Bacau
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 24 decembrie 1989
Locul mortii: Zarnesti, spital
Cauza: Impuscat pe 23 decembrie 1989, la intrarea in Rasnov - Alexe Ștefan
Profesie: Zidar IACIM Brasov
Data nasteri: 08.11.1943
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989, ora 3: 00
Locul mortii: Brasov, in fata Consiliului Judetean
Cauza: Impuscat in cap - Arisanu Petre Ion
Profesie: Soldat in termen; sublocotenent post-mortem
Data nasteri: 20.06.1969
Locul nasterii: Moeciu de Jos, Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 24 decembrie 1989
Locul mortii: Bucuresti, zona fostului CC
Cauza: Impuscat - ATOMEI George-Eduard,
Născut pe 31.01.1973, elev la Școala Gen. 25, Liceul Sportiv, a fost ucis în revoluţie.
Data morții: 23 Decembrie 1989
Locul morții: în fața Consiliului Județean
Cauza: împușcat în ceafă.
Calitate: erou martir - Bălan Valerică
Profesie: militar în termen la UM 01090 Predeal
Data nașterii: 03.01.1969
Locul nașterii: Buzău
Calitate: erou martir
Data morții: 22 Decembrie 1989
Locul morții: Brașov, Piața Sfatului
Cauza: împușcat în cap - Balint Andrei
Profesie:
Data nasteri: 25.04.1948
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Nu se cunosc detalii. - Banciu Valentin Nicu
Profesie: Instalator la Hidromecanica II
Data nasteri: 12.01.1963
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, Magazinul Modarom
Cauza: Impuscat in cap - Barcutean Radu Vasile
Profesie: Pirotehnist la Uzina 2 Brasov
Data nasteri: 17.01.1970
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989, ora 22: 30
Locul mortii: Brasov, zona Poligrafie
Cauza: Impuscat in salvare - Bian Ioana Carmen
Profesie: Agent turism ONT Carpati Poiana Brasov
Data nasteri: 05.01.1963
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 22-23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, intre sediile Primariei si Prefecturii
Cauza: Impuscata cu sapte gloante - Boga Carol
Profesie: Brutar la Fabrica Postavarul
Data nasteri: 12.06.1944
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov
Cauza: Impuscat in cap din spate - Boteanu Bogdan Mihai
Profesie: Soldat in termen la Clubul ASA Brasov, sublocotenent post-mortem
Data nasteri: 17.04.1969
Locul nasterii: Busteni, Prahova
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 29 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, Clubul ASA, in postul de garda
Cauza: Impuscat - Braguta Nicolaie
Profesie: Economist la Intreprinderea de Comert Exterior Auto Import Export
Data nasteri: 16.10.1932
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, langa Spitalul CFR
Cauza: Impuscat in spate cu doua gloante - Brinzea Coman
Profesie: Tamplar la Intreprinderea Autocamioane Steagul Rosu
Data nasteri: 12.09.1949
Locul nasterii: Sat Campulungeac, com. Margaritesti, Buzau
Calitate: Erou Martir
Data mortii: Impuscat in spate, mana si in mandibula
Locul mortii:
Cauza: Brasov, intersectia str. N. Balcescu cu str. Dobrogeanu Gherea - Bude Florina Octavia
Profesie: Muncitoare la Intreprinderea Mecanica Brasov, urma cursurile Scolii de Arta si Muzica
Data nasteri: 03.03.1969
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 6 ianuarie 1990
Locul mortii: Brasov, spital
Cauza: Impuscata pe 23 decembrie 1989, in picior si in mana, in Parcul 1 Mai - Burjan Stefan
Profesie: Mecanic la Autobaza nr. 3 ITA Brasov
Data nasteri: 01.05.1946
Locul nasterii: Craciunel, Harghita
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989, ora 3: 30
Locul mortii: Brasov, in cladirea Consiliului Judetean
Cauza: Impuscat cu o rafala in fata Consiliului Judetean - Caprita Nicolae Dorin
Profesie: Muncitor la Hidromecanica Brasov
Data nasteri: 05.08.1967
Locul nasterii: Agnita, Sibiu
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov
Cauza: Impuscat in rinichi - CÂNDEA Pavel
56 ani, muncitor,
Data morții: a fost împuşcat în 23 decembrie 1989.
Vinovați: ZERO! - CONSTANTINESCU Costel
Profesie: student la Facultatea de IL Brasov
Data nașterii: 02.07.1967
Locul nașterii: Mihailesti, AG
Calitate: erou martir
Data morții: 23 Decembrie 1989
Locul morții: Brașov, în drum spre spital
Cauza: împușcat în spate, pe partea dreaptă - Diaconu Catalin
Profesie: Zilier
Data nasteri: 16.02.1971
Locul nasterii: Sacele, Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 4 ianuarie 1990
Locul mortii: Brasov, spital
Cauza: Impuscat pe 23 decembrie 1989 in Piata Prefecturii - Digulescu Gheorghe
Profesie: soldat în termen la UM 01910 Predeal, sublocotenent
Data nașterii: 31.01.1968
Locul nașterii: Bumbești-Puitic, GJ
Calitate: erou martir
Data morții: 23 Decembrie 1989
Locul morții: Brașov
Cauza: împușcat în cap, prin cască - Dobrin Constantin Tudor
Profesie: Solist vocal la Teatrul Muzical din Brasov
Data nasteri: 08.10.1961
Locul nasterii: Turbati, Ilfov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989, ora 2: 20
Locul mortii: Brasov, zona Consiliului Judetean
Cauza: Impuscat in cap, mana si picior - Dragan Iulian
Profesie: Elev la Liceul Energetic Brasov
Data nasteri: 24.03.1971
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989; ora 3: 00
Locul mortii: Brasov, in fata Consiliului Judetean
Cauza: Impuscat - Dragan Stan
Profesie: Muncitor la CFR Brasov
Data nasteri: 15.01.1937
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989; ora 3: 00
Locul mortii: Brasov, in fata Consiliului Judetean
Cauza: Impuscat - Filip Ioan
Profesie: Pensionar, fost angajat la Intreprinderea Timpuri Noi Brasov
Data nasteri: 05.01.1920
Locul nasterii: Venetia de Sus, Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 3 ianuarie 1990
Locul mortii: Brasov, str. Feldioara, Scoala de Ofiteri Maistri
Cauza: Impuscat in cap, umar si picior - Fontana Victor Constantin
Profesie: Armurier la Statul Major al Garzilor Patriotice
Data nasteri: 08.03.1948
Locul nasterii: Busteni, Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 24 decembrie 1989
Locul mortii: In incinta fostului Consiliu Judetean Brasov
Cauza: Impuscat in torace, in noaptea de 22-23 decembrie 1989 - Frigator Leonard Alex
Profesie: Electrician la Teatrul de Stat
Data nasteri: 06.08.1954
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Decedat in legatura cu evenimentele.
Data mortii: 24 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, in sediul Consiliului Judetean, la etajul 2.
Cauza: Impuscat in cap - Frincu Dumitru
Profesie: Muncitor confectioner incaltaminte, Cooperativa Munca Manuala Brasov
Data nasteri: 01.05.1945
Locul nasterii: Porumbacu de Sus, Sibiu
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 22-23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov
Cauza: Impuscat in cap, din spate - Griu Alexandru
Profesie: Angajat la Sectorul Urmarirea si Pregatirea Productiei, Uzina Tractorul
Data nasteri: 21.12.1930
Locul nasterii: Tiha Bargaului, Bistrita
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie; ora 10: 00
Locul mortii: Brasov, Piata Teatrului
Cauza: Impuscat in cap - Hristache Iancu
Profesie: Forjor la Rulmentul Brasov
Data nasteri: 14.10.1957
Locul nasterii: Motoseni, Bacau
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 22-23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, in incinta fostului Consiliu Judetean
Cauza: Impuscat in abdomen - Haidău Grigore Cătălin
Profesie: elev al Școlii Militare de Ofițeri Activi de Artilerie Antiaeriană și Rachete Brașov
Data nașterii: 25 Iulie 1970
Locul nașterii: Tg Jiu, Gorj
Calitate: Erou Martir
Data morții: 24 Decembrie 1989
Cauza: împușcat în tâmpla dreaptă - Ilici Marioara
Profesie: Functionara la Gaze
Data nasteri: 05.02.1964
Locul nasterii: Dracsanei, Teleorman
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 22-23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, zona Postei
Cauza: Impuscata in abdomen - Ilici Nicoleta
Profesie: Studenta la Facultatea de Medicina din Cluj
Data nasteri: 17.01.1967
Locul nasterii: Caras-Severin
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 22-23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, zona Postei
Cauza: Impuscata in abdomen - Imecs Imre Laszlo
Profesie: soldat în termen la UM 01090 Predeal
Data nașterii: 24.05.1971
Locul nașterii: Odorheiul Secuiesc, HG
Calitate: Erou martir
Data morții: 22-23 Decembrie 1989
Locul morții: Brașov, în aproprierea Poștei centrale
Cauza: împușcat - Lepadatu Gheorghe
Profesie: Plutonier major Militia Predeal, sublocotenent post-mortem
Data nasteri: 26.08.1950
Locul nasterii: Vrancioaia, Vrancea
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23-24 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, Podul Zizin
Cauza: Impuscat in cap si in inima - Lupu Eugen
Profesie: : Muncitor la Intreprinderea de Autocamioane Steagul Rosu
Data nasteri: 05.06.1967
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, Consiliul Judetean
Cauza: Impuscat in cap si in picior - Mare Adrian
Profesie: soldat în termen UM 01915 Brașov
Data nașterii: 06.02.1970
Locul nașterii: Jud Mureș
Data morții: 21 Decembrie 1989
Locul morții: Brașov, Cristian
Cauza: împușcat - Mihai Adrian Mircea
Profesie: Elev caporal la Scoala Militara de Ofiteri Activi „N. Balcescus” Sibiu
Data nasteri: 28.04.1969
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 24 decembrie 1989
Locul mortii: Sibiu
Cauza: Impuscat cu o rafala de gloante - Mihaly Carol
Profesie: Cercetator stiintific la Intreprinderea Chimica Rasnov
Data nasteri: 23.02.1939
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 24 decembrie 1989, ora 9: 00
Locul mortii: Brasov, zona Consiliului Judetean
Cauza: Impuscat in cap - Mitroi Dorin Gheorghe
Profesie: Muncitor la Intreprinderea Tractorul Starea
Data nasteri: 18.03.1964
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 24 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, in drum spre spital
Cauza: Impuscat in torace si picior, la intersectia str. Postavarului cu str. Balcescu - Müller László
Profesie: soldat în termen la UM 01091 Vânători de Munte, Predeal
Data nașterii: 24.06.1974
Locul nașterii: Miercurea Ciuc
Calitate: erou martir ridicat la grad de sublocotenent post-mortem
Data morții: noaptea de 22 spre 23 Decembrie 1989.
Locul morții: Brașov, în timpul efectuării stagiului militar.
Cauza: împușcat - Neagu Sebastian Cătălin
Profesie: soldat în termen la UM din Brașov
Data nașterii: 10.04.1970
Locul nașterii: Bușteni, PH
Calitate: erou martir
Data morții: 22-23 Decembrie 1989
Locul morții: Brașov, zona parcului 1 Mai
Cauza: împușcat - Nedelcu Vasile
Profesie: Muncitor
Data nasteri: 13.11.1959
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 24 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov
Cauza: Impuscat - Negru Adrian Florin
Profesie: Elev la Sc. gen. nr. 8 Brasov
Data nasteri: 30.03.1977
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 22-23 decembrie
Locul mortii: Brasov
Cauza: Impuscat in abdomen cu trei gloante - Nutu Catalin
Profesie: Angajat la ICA Ghimbav
Data nasteri: 12.02.1967
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, zona Oficiului Postal nr. 1
Cauza: Impuscat in cap - Palacean Ioan
Profesie: Muncitor la Intreprinderea Timpuri Noi Brasov
Data nasteri: 08.10.1952
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 22-23 decembrie
Locul mortii: Brasov, spital
Cauza: Impuscat in picioare, in fata Consiliului Judetean - Pertache Catalin
Profesie: Electrician CAP Feldioara
Data nasteri: 1969
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989; ora 21: 30
Locul mortii: Brasov, str. Sitei
Cauza: Impuscat in cap - Plesca Ana Maria
Profesie: elevă în Brașov
Locul nașterii: Stolniceni Prăjescu, IS
Calitate: decedat în legătură cu evenimentele
Data morții: 27 Decembrie 1989
Locul morții: Brașov
Cauza: împușcată - Pruntes Daniela
Profesie: Regizor tehnic la Teatrul de Papusi Brasov
Data nasteri: 26.01.1961
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989, ora 2: 30
Locul mortii: Brasov, Piata Sfatului
Cauza: Impuscata cu o rafala de gloante - Rosca Corina
Profesie:
Data nasteri: 18.07.1983
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, spital
Cauza: Impuscata in cap, in patul din camera ei - Sabadus Ioan
Profesie: Angajat la ICRAL
Data nasteri: 28.01.1941
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, zona Consiliului Judetean
Cauza: Impuscat in abdomen - Sandu Iancu
Profesie: Mecanic auto
Data nasteri: 29.12.1957
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 25-26 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, Spitalul ORL
Cauza: Impuscat in piept - Savin Gheorghe
Profesie: Sofer ITA-CIAT, Autobaza nr. 6 Brasov
Data nasteri: 17.07.1954
Locul nasterii: Valea lui Ion, Bacau
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, intre Uzina nr. 2 si Intreprinderea Poligr
Cauza: Impuscat in torace, abdomen si picioare - Stancu Ovidiu
Profesie: Strungar la Intreprinderea de autocamioane Steagul Rosu
Data nasteri: 29.10.1965
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 4 ianuarie 1990
Locul mortii: Brasov, spital
Cauza: Impuscat in spate, picior, bazin si abdomen pe 23 decembrie 1989, langa Consiliul Judetean - Stoian Victor
Profesie: Zidar la ICIM Brasov
Data nasteri: 30.10.1965
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 24 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, spital
Cauza: Impuscat in torace, partea stanga, la Fabrica de Suruburi, pe 23 decembrie 1989 - Surdu Gheorghe
Profesie: Angajat la ONT Carpati Brasov
Data nasteri: 31.07.1953
Locul nasterii: Bran, Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, str. N. Balcescu (in locuinta unei rude)
Cauza: Impuscat in abdomen - Tamas Iosif
Profesie: Muncitor la Uzina Steagul Rosu Brasov
Data nasteri: 26.01.1942
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou MartirData mortii: 23 decembrie 1989; ora 2: 45
Locul mortii: Brasov, in fata Consiliului Judetean
Cauza: Impuscat in abdomen cu mai multe gloante - Toader Iulian
Profesie: soldat în termen la UM 01090 Predeal
Data nașterii: 29.04.1969
Locul nașterii: Balabanesti, Buzău
Calitate: erou martir
Data morții: 23 Decembrie 1989
Locul morții: Brașov, zona Teatrul Dramatic
Cauza: împușcat în cap. - Tincu Ioan
Profesie: Sofer la ITA CIAT Brasov
Data nasteri: 28.07.1957
Locul nasterii: Cotnari, Iasi
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie
Locul mortii: Brasov, viaductul spre Zizin
Cauza: Impuscat in cap, torace si picioare - Varza Gh. Constantin
Profesie: Tehnician la ROMAN Brasov
Data nasteri: 26.06.1949
Locul nasterii: Araci, Covasna
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, zona Centrului Istoric
Cauza: Impuscat in inima - Vlase Nicolae
Profesie: Fotograf la Arta Fotografica
Data nasteri: 18.10.1970
Locul nasterii: Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, Hotel Capitol
Cauza: Impuscat in picior - Vlaicu Marin Cătălin
Profesie: soldat în termen la UM 01090 Predeal
Data nașterii: 29.09.1970
Locul nașterii: Zambreasca, TL
Calitate: erou martir
Data morții: 23 Decembrie 1989
Locul morții: Brașov
Cauza: împușcat - Zabava Ioan
Profesie: Preot la Biserica Romana
Data nasteri: 04.04.1914
Locul nasterii: Bran, Brasov
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 23 decembrie 1989
Locul mortii: Brasov, spital
Cauza: Impuscat langa Scoala de Ofiteri
