Brașovul se situează pe o poziție paradoxală în peisajul urban românesc. Pe de o parte, orașul se mândrește cu o performanță urbană remarcabilă, clasându-se pe locul patru la nivel național, după metropole precum Cluj-Napoca, București și Sibiu. Acest succes se datorează, în mare măsură, vitalității economice, ofertei variate de activități de petrecere a timpului liber și atractivității turistice, așa cum reiese dintr-o analiză recentă a celor de la City Index.
Însă, în spatele acestei fațade strălucitoare, se ascunde o problemă: calitatea aerului din Brașov este una dintre cele mai slabe din țară. Un studiu recent al Institutului pentru Orașe Vizionare plasează orașul într-o categorie aparte, alături de alte centre urbane mari, unde valorile limită ale poluării sunt depășite constant. Această situație alarmantă este cauzată de o combinație de factori, printre care traficul intens, încălzirea locuințelor cu combustibili fosili și activitatea industrială.
Pe de o parte, succesul economic și atractivitatea turistică pot fi puse în pericol pe termen lung dacă nu se iau măsuri urgente pentru îmbunătățirea calității aerului. O populație expusă la poluare pe termen lung poate suferi de afecțiuni respiratorii și cardiovasculare, iar reputația orașului ca destinație turistică poate fi afectată negativ. Pe de altă parte, această situație evidențiază nevoia de a găsi soluții echilibrate care să permită dezvoltarea economică fără a compromite sănătatea cetățenilor și mediul înconjurător.
Brașovul se află la o răscruce de drumuri. Alegerile făcute în următorii ani vor determina dacă orașul va reuși să își păstreze poziția de lider în ceea ce privește performanța urbană, fără a compromite sănătatea și bunăstarea brașovenilor.
