Cumpărărea voturilor reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa procesului electoral democratic, periclitând exprimarea liberă a voinței alegătorilor. Legislația penală abordează această practică prin incriminarea infracțiunii de corupere a alegătorilor, dar și prin norme conexe precum cele privind violarea confidențialității votului, conform egalbadger.org.
Coruperea alegătorilor
Coruperea alegătorilor, prevăzută în art. 386 Cod Penal, reprezintă principala reglementare privind combaterea cumpărării voturilor. Conform legii, „oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”
Legiuitorul a exclus din sfera penală oferirea unor obiecte promoționale cu „valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice”. Această excepție permite partidelor politice, ca în contextul campaniilor electorale să distribuie materiale promoționale uzuale, precum pixuri, calendare sau tricouri inscripționate.
Violarea confidențialității votului poate deveni un instrument complementar în mecanismul cumpărării de voturi, permițând „cumpărătorilor” să verifice dacă alegătorii „mituiți” și-au respectat „înțelegerea”. Tocmai de aceea, legiuitorul a prevăzut și această faptă ca infracțiune distinctă.
Violarea confidențialității votului
Art. 387 Cod Penal incriminează violarea confidențialității votului, protejând unul dintre principiile fundamentale ale procesului electoral democratic. În forma de bază, fapta se sancționează cu amendă, însă când este săvârșită de un membru al biroului electoral, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.
Această infracțiune poate fi comisă prin diverse modalități, de la prezența neautorizată în cabina de vot până la utilizarea tehnologiilor de supraveghere. Prezența unei alte persoane în cabina de vot devine infracțiune doar atunci când se realizează fără consimțământul votantului.
În acest sens, deciziile Autorității Electorale Permanente privind alegerile prezidențiale și parlamentare 2024 reglementează posibilitatea asistării votantului în cabina de vot. Însă, această derogarea este incidentă doar atunci când alegătorul prezintă motive temeinice care sunt constatate de către președintele secției de votare. Mai mult, însoțitorul este ales de către votant și nu poate fi unul dintre membrii biroului electoral al secției de votare, candidați sau rude al candidatului.
În practică, cele două infracțiuni pot fi strâns legate, formând un mecanism de fraudare a procesului electoral. De exemplu, persoanele implicate în cumpărarea voturilor pot utiliza diverse metode de verificare a votului, încălcând astfel și confidențialitatea acestuia.
Pentru combaterea eficientă a fenomenului cumpărării de voturi, este necesar ca autoritățile să urmărească atât actele de corupere a alegătorilor, cât și potențialele încălcări ale confidențialității votului, acestea fiind adesea interconectate în practica infracțională.
În consecință, coruperea alegătorilor este o infracțiune de gravitate sporită împotriva procesului electoral, fiind sancționată conform art. 386 Cod Penal. Aceasta presupune oferirea sau darea de bani, bunuri sau alte foloase pentru a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze într-un anumit fel și poate în subsidiar să încalce și confidențialitatea votului exprimat.
Sursa, egalbadger.org
