Moda, trendurile, culorile și chiar și anotimpurile ne îndeamnă să fim mereu în pas cu tendințele din colecțiile mărcilor de haine populare, mereu să purtăm ceva nou, să ieșim în evidență… Mai ales
că în aceste timpuri, materialele nu mai sunt așa calitative și rezistente, și imediat își arată uzura.
Ținând cont de aceste realități, Consiliul Județean Brașov adreaseză tinerilor din Romania o chemare la acțiune privind consumul și producția responsabilă în privința industriei modei. Mesajul campaniei este foarte important pentru tineri – care probabil sunt printre cei mai mari consumatori de modă, dornici de a fi mereu în trend cu ce propun marile branduri de modă, dar și influencerii din social media –, și atrage atenția asupra impactului industriei modei asupra mediului, influența acesteia în schimbările climatice și consumul excesiv al populației în acest sector.
Astfel, în perioada 2-5 octombrie 2023, Centrul Cultural Apollonia din Brașov găzduiește expoziția #3RCreative, care face parte din proiectul ”People and Planet – A Common Destiny” și aduce în fața vizitatorilor un mesaj clar despre consumul de resurse pe care îl generează moda și consumerismul din modă. Expoziția conține piese vestimentare realizate din resturi textile și alte deșeuri plastice sau hârtie create de elevii Școlii Populare de Arte și Meserii „Tiberiu Brediceanu” – secția Design vestimentar, coordonați de prof. Andra Pasat, și elevii Liceului Vocațional de Arte Plastice „Hans Mattis-Teutsch” Brașov – coordonator acțiune prof. Manuela Zvâc.
Vizitatorii se vor putea informa despre conceptele de ”fast fashion”, ”slow fashion” și moda sustenabilă dintr-o serie de panouri informative despre impactul modei asupra mediului și resurselor naturale, dar și din ateliere interactive de reciclare, realizate de designerul brașovean Mădălina Klement (AtelierM) – o adeptă a refolosirii și reciclării în creațiile sale.
„În AtelierM dorim să creăm haine care pur și simplu sfidează trendurile, dar care țin cont de mediu și de om – beneficiarul final. Am gândit o afacere sustenabilă, iar în creațiile mele încerc să refolosesc cât se poate de mult materiale din foste ținute, resturi textile, să reciclez denim sau tercot realizând accesorii, bijuterii, să fac inserturi în ținutele create din țesături noi și multe alte modalități de creație. De asemenea, avem un program de educație adresat școlilor în perioada Școala Altfel, în care urmărim să-i educăm pe copii în a fi responsabili cu mediul atunci când își cumpără haine, le stimulăm creativitatea în ateliere de reciclare etc.”, a declarat Mădălina Klement, de la Atelier M.
Luni, 2 octombrie, a avut loc vernisajul expoziției #3RCreative, iar cu această ocazie au fost organizate două ateliere de reciclare cu resturi textile, participanții realizând obiecte decorative de tipul ”dream catcher”.
„Hainele sunt obiectele care ne prezintă corpul în societate și care transmit multe despre noi – ce preferințe personale avem, care este imaginea pe care dorim să o transmitem celorlalți, dacă ne
conformăm sau nu regulilor sociale, ce statut social și economic avem. Însă puțini dintre noi știu câtă
apă se folosește la producția unei haine, cine a realizat-o – de regulă femei și copii din țările subdezvoltate pentru a justifica costul mic de producție, cât plastic conțin țesăturile hainelor pe care
le purtăm, câte tone de chimicale se folosesc anual în procesul de vopsire și ce impact mare are transportul acestora la nivel global. Cercetări recente arată că prețul, valoarea și confortul sunt
toate niște aspecte mult mai importante pentru consumatori când este vorba de haine, decât
sustenabilitatea. Ce ar trebui să facem noi, consmunatorii, pentru a fi sustenabili atunci când vine
vorba de haine? Să recilăm sau să reutilizăm hainele vechi, să alegem calitatea și nu cantitatea, să ne
orientăm spre creații din materiale naturale, să donăm hainele pe care nu le mai purtăm, să ne
gândim la nevoia reală atunci când vrem să cumpărăm un obiect vestimentar, să nu fim victimele
tendințelor și să cumpărăm doar pentru că «este la modă»”, afirmă Ramona Ganea, responsabilul
de comunicare al proiectului People and Planet: a Common Destiny.
Statistic, la nivel global deșeurile textile sunt pe locul doi ca sursă de poluare, după cele din industria petrolieră și reprezintă 5% din cantitatea totală de deșeuri. De asemenea, potrivit statisticilor, românii cumpără cu 60% mai multe haine decât la începutul anilor 2000 și cu mult mai mult decât nevoia reală, păstrând și folosind hainele pentru prea puțin timp. Din punctul de vedere al reciclării, cifrele sunt la fel de triste: deși 95% din ce ajunge la groapa de gunoi ar putea fi valorificat, doar 15% din deșeurile textile se refolosesc. În fiecare secundă, pe planetă, echivalentul unui camion plin cu textile este aruncat la groapa de gunoi sau la incinerat.
„Impactul industriei modei este uriaș asupra mediului, fiind responsabilă pentru 20% din apele uzate ale planetei și 10% din emisiile de carbon, mai mult decât cea a transportul aerian și maritim împreună. De asemenea, industria se află pe locul doi la consumul de apă global. Un alt impact uriaș este poluarea oceanelor cu fibre din plastic și chimicale. Conform Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, industria de fashion a contribuit la poluarea oceanelor cu aproximativ 1.4 milioane de trilioane de fibre de plastic din cauza utilizării fibrelor sintetice precum poliesterul, acrilicul și nailonul”, declară Alina Szasz, managerul proiectului People and Planet: a Common Destiny.
Acțiunea Consiliului Județean Brașov este susținută și de Muzeul de Artă Brașov, Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov, Atelier de creație Ionela Bran și Centrul de Voluntariat Brașov. Conceptul expoziției a fost realizat de Mara Oprișiu de la Asociația Kunstadt și platforma Urbaniada.ro.
Proiectul ”People & Planet: a Common Destiny” este implementat în România de Consiliul Județean Brașov și Asociația Asistență și Programe pentru Dezvoltare Durabilă – Agenda 21, și co- finanțat prin programul DEAR – Programul de educație pentru dezvoltare și de creștere a nivelului de conștientizare, inițiat de către Uniunea Europeană.
Detalii puteți găsi și pe:
Website: waterofthefuture.org
Facebook: @waterofthefuturecampaign; @WateroftheFutureRO
Instagram: @waterofthefuture_org; @waterofthefuture_romania
