Luni, 1 martie 2021, un grup de zece copii din clasele I-IV vor învăța să confecționeze mărțișoare sub formă de măști, alături de Baba Dochia. Atelierul de confecționat mărțișoare tradiționale va fi organizat de Serviciul Cultură Tradițională, în Sala de Consiliu a Centrului Cultural Reduta, la ora 13:00. Născute din pasiune, dedicare și iubire pentru artele tradiționale, lucrușoarele Babei Dochia sunt obiecte făurite să aducă un strop de Românie în viața noastră.
Dar cine este Baba Dochia?
Roxana-Ştefania Dochia, alias Baba Dochia, are 25 de ani. A luat contact cu arta populară în anul 2007. A debutat cu iconografia, colinde vechi, bote ciobănești, dar a descoperit sculptura în lemn, artă de care s-a îndrăgostit. „De atunci am decis să mă dedic folclorului’’, spune Baba Dochia. A început să încondeieze, să confecționeze măști populare și să lucreze în lut. Țelul Babei Dochia este să învețe, să descopere și să promoveze folclorul autentic, fie el în arte picturale, în sculptură sau în vestimentație. Astfel, prin acțiunile și valorile sale dorește să ducă tradiția mai departe și să o păstreze vie.
„An de an, din 2007, particip vara la o tabără de sculptură organizată de Asociația Copiii Buni pentru Europa, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Avem un proiect de reproducere la scară 1:1 a portalelor sculptate din lemn, de la bisericile vechi din Transilvania. Am început ca învățăcel, iar acum coordonez copiii nou veniți. Pe parcursul facultăţii, am descoperit Asociația Zestrea din Cluj-Napoca, coordonată de muzeograful Sebastian Paic. Alături de el am susținut cursuri de ouă încondeiate, măști populare și opincărie la numeroase festivaluri și nu numai. Pe lângă acestea, organizăm tabere de aventură și creație dedicate copiilor. Pe 1 martie, îi aștept pe cei zece copii la Centrul Cultural Reduta, pentru a-i învăța să meșterească mărțişoare cu măști populare, cu blăniță de oaie și lână răsucită”, afirmă Baba Dochia.
O legendă spune că la dezghețul zăpezii, spiritele bune și rele încep să mișune. Măștile populare sunt folosite în ritualuri menite să le sperie pe cele rele și să aducă bucurie în gospodărie. Pe 1 martie, cei mici vor învăța să confecționeze mărțișoare tradiționale sub formă de măști, pentru a semăna bucurie prin locurile în care vor merge în luna Mărțișorului, alături de cei dragi.
Mărțișorul purtat la gât, la încheietura mâinii, la gleznă, încins peste pântec sau prins cu un ac în piept este element de patrimoniu cultural imaterial, înscris în anul 2017, de UNESCO, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în urma unui dosar multinaţional: Cultural Practices Associated to the 1st of march – România, Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova.
Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta, spune că „tradiţia de început de primăvară de a confecţiona şi de a purta un şnur împletit, unul alb şi unul roşu, este transmisă încă din Antichitate. Ea este caracteristică practicilor asociate zilei de 1 Martie. Acest șnur numit mărțișor, era confecționat de femei și dăruit membrilor comunității, care îl purtau începând cu 1 martie, la gât, la încheietura mâinii, la gleznă, încins peste pântec sau, mai târziu, prins cu un ac în piept. Perioada de purtare varia de la 2-3 zile, la câteva săptămâni, în funcție de zonă. Apoi, mărţişorul este depus pe o creangă înflorită, sub o piatră, aruncat în fântână sau pe brazda verde. Mărţişorul se putea prinde şi în coarnele animalelor sau la intrările în gospodărie, casă sau grajd, deoarece se credea că are o funcţie de protecţie şi de asigurare a sănătăţii în anul vegetaţional şi agrar ce urma. Echipa Serviciului Cultură Tradițională organizează pentru prima dată acest atelier de confecționat mărțișoare, invitând-o pe îndrumătoarea Dochia Roxana-Ştefania sau Baba Dochia să-i învețe pe cei mici această artă. La final, fiecare copil va pleca cu mărțișorul confecționat, prins cu un ac în piept”.
