Biroul Electoral Central a confirmat pe 20 martie 2025 validitatea candidaturilor pentru alegerile prezidențiale din luna mai. De asemenea, pe 22 martie, a organizat prin tragere la sorți stabilirea ordinii candidaților pe buletinul de vot.
Conform unui comunicat al BEC, ordinea pe buletinul de vot va fi următoarea: 1. George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor); 2. George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte); 3. Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România); 4. Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român); 5. Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal); 6. Victor Viorel Ponta (candidat independent); 7. Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie); 8. Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale); 9. John-Ion Banu-Muscel (candidat independent); 10. Petru Daniel Funeriu (candidat independent); 11. Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).
1. George Simion este deputat în Parlamentul României. S-a născut la 21 septembrie 1986, la Focșani. A absolvit Colegiului Național ”Gheorghe Lazăr” din București (2005) și este licențiat în Administrație și Afaceri la Universitatea din București (2008). A absolvit programul de masterat la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, având ca temă de cercetare ”Crimele comunismului”, potrivit biografiei publicate pe www.cdep.ro.
În 2006, George Simion a fost lider al grupării „Noii Golani”, care își propunea să continue mișcarea de stradă din 1990 și a promovat mesajul „Basarabia e România”. În 2011, a fondat Platforma Unionistă Acțiunea 2012, iar în 2017, a înființat „Alianța pentru Centenar”, alături de organizații din România, Republica Moldova și diaspora.
În 2019, a candidat ca independent la alegerile pentru Parlamentul European și, pe 1 decembrie 2019, a înființat partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
A obținut mandate de deputat în urma alegerilor din 2020 și 2024. Pe 27 martie 2022, a fost ales președinte al AUR.
George Simion a fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, însă acestea au fost anulate de Curtea Constituțională pe 6 decembrie 2024, după ce s-a clasat pe locul 4 în primul tur, cu 13,86% din voturi. Pe 14 martie 2025, a depus o nouă candidatură pentru alegerile prezidențiale din mai 2025, ca urmare a respingerii candidaturii lui Călin Georgescu de către Biroul Electoral Central pe 9 martie 2025.
2. George Crin Laurențiu Antonescu s-a născut la 21 septembrie 1959, la Tulcea. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității București în 1985, conform cdep.ro. A fost profesor de istorie (1985-1989) și muzeograf la secția de istorie-arheologie a Muzeului ‘Delta Dunării’ din Tulcea (1989-1992). Este membru PNL din 1990.
Crin Antonescu a obținut mandate de deputat în alegerile legislative din 1992, 1996, 2000 și 2004, iar de senator în 2008 și 2012.
A ocupat funcția de ministru al Tineretului și Sportului în guvernele Victor Ciorbea (1997-1998), Radu Vasile (1998-1999) și Mugur Isărescu (1999-2000).
În 2009, a candidat la alegerile prezidențiale, obținând 20,02% din voturi în primul tur, dar nu a reușit să ajungă în turul al doilea, fiind depășit de Traian Băsescu și Mircea Geoană.
A fost ales președinte al Senatului, funcție pe care a deținut-o din 2012 până în 2014. Pe 6 iulie 2012, a devenit președinte interimar al României, după ce Parlamentul a decis suspendarea din funcție a lui Traian Băsescu, având această funcție până pe 28 august 2012.
A fost ales președinte al PNL în cadrul Congresului din aprilie 2009 și a fost reconfirmat în această funcție la Congresul extraordinar din martie 2010. Pe 5 februarie 2011, a devenit co-președinte al Uniunii Social Liberale, alături de liderul PSD Victor Ponta, alianță politică pe care a rupt-o pe 25 februarie 2014.
3. Elena Lasconi este primar al municipiului Câmpulung Muscel. S-a născut la 20 aprilie 1972, în Hațeg. A absolvit Liceului Pedagogic ”Sabin Drăgoi” din Deva (1990), Școala BBC – Televiziune (1999) și este economist licențiat al ASE București, managementul turismului și comerțului (2001), potrivit biografiei publicate pe https://www.primariacampulung.ro.
Elena Lasconi a urmat cursuri în domeniile absorbției fondurilor europene, legislației și reglementărilor privind Fondurile Europene, atât în țară, cât și la Bruxelles.
A fost realizator de radio și director de programe la Radio T5 ABC între 1995 și 1996, iar ulterior a lucrat ca jurnalist la PRO TV din 1996 până în 2020.
În 2020, a câștigat alegerile pentru Primăria municipiului Câmpulung Muscel, reprezentând alianța USR PLUS, iar în iunie 2024 a fost realesă cu aproape 70% dintre voturi, reprezentând Alianța Dreapta Unită.
În octombrie 2023, Elena Lasconi a deschis listele USR pentru alegerile europarlamentare, însă în noiembrie 2023 a decis să se retragă din cursă.
La 26 iunie 2024, a câștigat competiția internă pentru funcția de președinte al Uniunii Salvați România (USR).
A fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, care au fost anulate de Curtea Constituțională pe 6 decembrie 2024, clasându-se pe locul al doilea cu 19,17% din voturi.
4. Cristian-Vasile Terheș este europarlamentar în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. S-a născut la 4 decembrie 1978, la Zalău. De profesie teolog și specialist în comunicare, Cristian-Vasile Terheș a fost preot și director de ”business intelligence”, conform site-ului Biroului Electoral Central, www.bec.ro.
În 2019, a fost ales europarlamentar pe lista PSD, iar în 2024 pe lista AUR.
A fost membru al Partidului Social Democrat (2019-2020) și al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (2020-2023), iar de la 1 decembrie 2023 este membru al Partidului Național Conservator Român.
A fost membru al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (2019-2020).
A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, obținând 1,03% din voturi.
5. Lavinia Șandru s-a născut la 6 februarie 1975, în Dej, județul Cluj. A absolvit Academia de Artă Teatrală din Târgu Mureș (1997) și un masterat la Universitatea din București, Facultatea de Științe Politice (2004), între acestea urmând un stagiu în Parlamentul European, Comisia de cultură, tineret, mijloace de informare în masă și sport (2003), potrivit CV-ului publicat pe https://www.cdep.ro/.
Lavinia Șandru a fost director de imagine la Aldaco Film SRL între 2001 și 2004 și director executiv la SC Star Media & Film SRL în 2004.
Cariera sa politică a început în 2001, când s-a alăturat Partidului Democrat, fiind aleasă președinte al organizației din Târgu Mureș în 2004.
În același an, a fost aleasă deputat în circumscripția electorală Mureș pe listele Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD. În 2005, a părăsit Partidul Democrat și a devenit deputat neafiliat. A inițiat propunerea legislativă privind susținerea familiei pentru creșterea copilului, Legea 257/2008, cunoscută ca „Legea mamelor”, care este încă în vigoare.
În 2005, a devenit membră a Partidului Inițiativa Națională, iar din 2009 a fost președinta acestui partid până la fuziunea sa cu UNPR.
După o perioadă de retragere din politică, Lavinia Șandru a realizat mai multe emisiuni de televiziune, printre care „Fața nevăzută a lumii” pe TVR1.
Ulterior, a ocupat funcția de coordonator al comunicării pentru Partidul Umanist Social Liberal (PUSL). La 31 ianuarie 2025, Biroul Executiv al formațiunii a validat candidatura sa pentru alegerile prezidențiale.
6. Victor Ponta s-a născut la 20 septembrie 1972, la București. Este licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității București (1995).
A activat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 între 1995 și 1998, iar ulterior a lucrat ca procuror la Secția de Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție în perioada 1998-2001. De asemenea, a fost procuror și coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor între 2000 și 2001. În paralel, a fost asistent universitar între 1996 și 1998 și lector universitar doctor în domeniul Dreptului Penal la Universitatea Româno-Americană din București (2000-2007).
Din punct de vedere politic, a ocupat funcția de președinte al Tineretului Social Democrat (TSD) între 2002 și 2006, vicepreședinte al ECOSY (European Community Organization of Socialist Youth) în perioada 2005-2007 și vicepreședinte al PSD între 2006 și 2010. Începând din 2010 până în 2015, a fost președinte al Partidului Social Democrat.
A fost ales deputat în 2004, 2008, 2012, 2016 și 2024.
A deținut funcții guvernamentale, printre care ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanțare Internațională și Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar (martie-decembrie 2004), ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul (decembrie 2008 – octombrie 2009), și prim-ministru al României (mai 2012 – noiembrie 2015), conform CV-ului său publicat pe cdep.ro. A demisionat din funcția de prim-ministru pe 5 noiembrie 2015, ca urmare a protestelor de stradă generate de tragedia de la Clubul Colectiv din 30 octombrie 2015.
A candidat la alegerile prezidențiale din 2014 din partea Alianței Electorale PSD-UNPR-PC, dar a pierdut în fața lui Klaus Iohannis, candidatul ACL, care a obținut 54,43% din voturile valabil exprimate în turul al doilea din 16 noiembrie 2014.
În 2017, a fost președinte al Partidului Pro România, dar ulterior a revenit în PSD, candidând pe listele acestuia la alegerile parlamentare din 2024. A fost exclus din PSD în martie 2025, după ce și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale.
7. Sebastian Constantin Popescu s-a născut pe 12 februarie 1982, în Balș, județul Olt. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara (2006), conform partidulnouaromanie.ro.
Sebastian-Constantin Popescu este președintele Partidului Noua Românie (PNR).
După ce a lucrat timp de cinci ani ca medic veterinar în București, a ales să se orienteze către domeniul media. Este administrator al PR Media RTP și președinte al Asociației Romanian Tenis Premium, conform declarației de interese disponibile pe https://prezidentiale2024.bec.ro/.
În 2015, a fondat PNR și a candidat pe listele partidului în cadrul alegerilor parlamentare din 2016, alegerilor europarlamentare și prezidențiale din 2019, precum și la alegerile prezidențiale din 2024, care au fost ulterior anulate.
8. Silviu Predoiu s-a născut în 5 august 1958, la București. A absolvit Facultatea de Geologie-Geografie a Universității din București. A fost ofițer de informații externe.
i-a început cariera managerială în 1998, ocupând funcția de șef de birou, iar ulterior șef de serviciu. În 2000, a fost numit șef de direcție pentru combaterea criminalității organizate transfrontaliere. După atacurile din 11 septembrie 2001, a preluat conducerea direcției de anti-terorism, iar în 2003 a devenit șef de direcție în structura de securitate a SIE, conform biografiei publicate pe https://silviupredoiu.ro/.
În 2005, a fost desemnat prin hotărâre CSAT prim-adjunct al directorului SIE, funcție pe care a ocupat-o până în 2018, când a ieșit la pensie, după împlinirea vârstei. De asemenea, în această perioadă a fost numit director interimar al SIE pentru o perioadă.
A fondat Asociația „România implică-te” și, ulterior, Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN), al cărui președinte a fost ales la Convenția Națională din aprilie 2024.
A candidat la alegerile prezidențiale din 2024, dar alegerile au fost anulate de Curtea Constituțională.
9. John-Ion Banu-Muscel s-a născut în 1960, în orașul Roman, dar a copilărit în Câmpulung Muscel, potrivit datelor biografice de pe pagina personală de Facebook. A absolvit Institutul Politehnic București și a emigrat în SUA în 1983, unde a urmat cursuri la Florida Atlantic University.
A fost președinte al Romanian-American League (RAL), din Florida, conform site-ului organizației. Este manager și acționat al companiei Ocean Test Equipment, cu sediul în Florida, conform declarației de interese.
Este membru fondator și președinte al formațiunii Partidului Națiunea Română, lansat în aprilie 2019, conform site-ului partidului.
A mai candidat la alegerile prezidențiale din 2019 din partea Partidului Națiunea Română.
10. Daniel Funeriu s-a născut la 11 aprilie 1971, la Arad. A început să studieze la Liceul de Filologie-Istorie din Timișoara, în 1985. A părăsit România în 1988 și s-a stabilit în Franța, unde și-a continuat studiile la Lycee International des Pontonniers, Strasbourg, până în 1989, potrivit informațiilor prezentate pe pagina sa de pe rețeaua de socializare Facebook.
A obținut diplomă de inginer în chimie la European Higher Institute of Chemistry din Strasbourg (1991-1994) și a finalizat un masterat în chimie organică și supramoleculară la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg (1994-1995). În 1999, a obținut titlul de doctor în chimie la aceeași universitate.
A lucrat ca asistent la Universitatea din Strasbourg (1995-1998) și ca conferențiar la Collège de France, Paris (1998-1999). A condus cercetări științifice la Scripps Research Institute în California (1999-2002) și la Institutul de Studii Avansate din Osaka (2002-2006).
În 2006, a câștigat premiul Marie Curie Excellence, acordat de Uniunea Europeană pentru cercetare, și a devenit director de cercetare la Universitatea din Munchen, Germania. Tot în 2006, a fost numit de președintele României vicepreședinte al Comisiei prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor în domeniul educației și cercetării din România.
În ianuarie 2009, a preluat un mandat în Parlamentul European, după alegerile din noiembrie 2008, candida pe listele Partidului Democrat Liberal (PDL).
A ocupat funcția de ministru al Educației, Cercetării, Inovării, Tineretului și Sportului între 23 decembrie 2009 și 6 februarie 2012. A fost autor al Legii 1/2011 a educației naționale, apreciată la acea vreme de Comisia Europeană, conform superteach.ro.
Între 10 februarie 2012 și 1 februarie 2014, a fost consilier prezidențial pe teme de Educație și Cercetare în cadrul Administrației Prezidențiale.
De asemenea, a ocupat funcția de Consultant de înalt nivel al Comisiei Europene pentru guvernul Republicii Moldova, asistând în implementarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
10. Nicușor Dan este primarul Bucureștiului. S-a născut la 20 decembrie 1969, la Făgăraș. În liceu, a făcut parte din Lotul Național de Matematică, câștigând Medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică în anii 1987 și 1988, potrivit biografiei publicate pe site-ul de campanie https://nicusordan.ro/.
A absolvit Facultatea de Matematică la Universitatea din București și, începând din 1992, a continuat studiile în Franța, la Ecole Normale Supérieure din Paris, urmate de doctoratul la Université Sorbonne Paris Nord (1998).
A activat ca cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române între 1998 și 2016 și a fost președinte-fondator al Asociației Tinerii pentru Acțiune Civică (2000-2005). De asemenea, a fost director executiv și fondator al Școlii Normale Superioare din București (2000-2006) și membru al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza și Elaborarea Politicilor din Domeniile Educației și Cercetării din România (2007-2008), conform CV-ului său publicat pe https://www.cdep.ro/.
În 2008, a fondat Asociația Salvați Bucureștiul, un ONG dedicat dezvoltării urbane și protejării patrimoniului. A fost președinte-fondator al Uniunii Salvați Bucureștiul (USB), care a devenit Uniunea Salvați România (USR) în 2016.
A candidat pentru prima oară la Primăria Capitalei ca independent în 2012 și, în 2016, a participat din partea USR pentru aceeași funcție.
A fost ales deputat de București în urma alegerilor din 2016, dar a demisionat în octombrie 2020, după ce a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei. În 2024, a fost reales pentru al doilea mandat de primar al Bucureștiului, obținând 47% din voturi.
La 16 decembrie 2024, și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2025, în urma anulării alegerilor din 2024, ca urmare a deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie 2024.
Alegerile prezidențiale 2025 vor avea loc în luna mai, după sărbătorile Pascale. Potrivit calendarului evenimentelor, primul tur de scrutin va fi pe 4 mai, urmând ca al doilea tur să se desfășoare pe 18 mai.
