Guvernanţii ne arată, din nou, că interesul baronilor locali este mai presus de interesul superior al beneficiarilor primari ai educaţiei, elevii din România. Astăzi, cu ocazia primei zile de cursuri din anul şcolar 2019-2020, când sute de elevi protestează din cauza unui sistem inechitabil, Guvernul a aprobat o Hotărâre de Guvern prin care oferă, din nou, posibilitatea autorităţilor publice locale să acorde burse elevilor în cuantumuri atât de mici, încât acestea nu vor satisface nici măcar nevoile minime.
Demersurile Consiliului Naţional al Elevilor s-au orientat către superficialitatea cu care sunt tratate bursele şcolare de către autorităţi încă de la începutul anului 2017. Ce se presupunea a fi o intervenţie simplă în sensul reglementării caracterului obligatoriu al acordării acestora, alături de o sumă minimă aferentă, s-a dovedit a fi o luptă împotriva persoanelor aflate la cârma sistemului educaţional.
Conform Legii Educaţiei Naţionale, educaţia este o prioritate naţională care urmăreşte dezvoltarea liberă şi armonioasă a individului, dar şi încurajarea participării active în societate şi asigurarea incluziunii sociale şi pe piaţa muncii. Cu toate acestea, elevii înfruntă zilnic probleme cauzate de lipsa echităţii din sistem. Echitatea în educaţie a fost de-a lungul timpului definită de mai multe organizaţii din domeniu în moduri diferite. De exemplu, din perspectiva Convenţiei cu privire la drepturile copilului, echitatea poate fi definită ca fiind „dreptul tuturor copiilor de a se dezvolta şi de a-şi atinge întregul potenţial, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, de naţionalitate, apartenenţă etnică sau originea socială, de situaţia materială, incapacitatea fizică, de statutul la naştere sau de statutul dobândit al copilului ori al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai acestuia”. Totuşi, toate organizaţiile care activează în acest domeniu au căzut de acord asupra faptului că un sistem educaţional echitabil este de dorit, deoarece echitatea urmăreşte redistribuirea resurselor şi a serviciilor astfel încât persoanele care au mai puţin să primească mai mult pentru a putea fi reduse decalajele.
Există studii care ilustrează faptul că economiile care investesc în capitalul uman reuşesc să inoveze şi să absoarbă inovaţia într-un ritm mult mai accelerat decât economiile care nu o fac, ceea ce face ca aceste economii să crească tot mai mult pe termen mediu şi lung. Pornind de la premisa că un sistem educaţional care să răspundă cerinţelor de actualitate, dar şi să permită incluziunea unui procent cât mai ridicat de copii, ar trebui să constituie o prioritate pentru Parlamentul României, dorim să punctăm o serie de aspecte îngrijorătoare, care impun măsuri urgente.
Consiliul Naţional al Elevilor consideră esenţial ca, pentru a evita cazurile în care bursele, inclusiv sociale, sunt oferite în cuantumuri mult prea mici (burse de 8 lei pe lună spre exemplu, în localităţi din judeţul Arad), cuantumul minim să fie impus autorităţilor publice locale, anual, prin Hotărâre de Guvern. Această măsură ar contribui la impunerea echităţii în sistemul de educaţie, dar şi la diminuarea diferenţelor drastice în ceea ce priveşte situaţia acordării burselor în mediul rural comparativ cu mediul urban.
Proiectul propus de către Consiliul Naţional al Elevilor în 2017 prevedea că nevoile financiare ale elevilor nu sunt constante, ci depind direct proporţional de situaţia economică a ţării. Analizând studiile efectuate de către Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2018, putem observa că suma medie cheltuită lunar într-o gospodărie pentru alimente şi utilităţi însumează 1125 lei.
Considerând media de 2,6 persoane într-o gospodărie, ajungem la concluzia că este nevoie de aproximativ 432 de lei pentru a împlini nevoile minime de trai. Cu o valoare de 100 de lei, bursa socială nu va putea satisface nici măcar aceste nevoi pe care elevii le au.
Acelaşi studiu al INS arată că, din totalul cheltuielilor de consum ale unei gospodării, lunar, în medie, se investesc doar 9 lei (0,4% din totalul cheltuielilor de consum aferente pentru o gospodărie) pentru educaţie. În aceste condiţii, bursa de studiu, respectiv cea de merit sau performanţă reprezintă un stimulent pentru elevii care au potenţial în a se dezvolta pe plan profesional, chiar dacă situaţia financiară nu le permite acest lucru. Astfel, noi propunem calculul cuantumului pentru fiecare dintre cele patru tipuri de bursă ca fiind un procentaj din salariul minim net pe economie.
Ţinând cont de grupul ţintă al fiecărui tip de bursă, propunem următoarele sume:
– bursa socială: lunar, 30% din salariul minim net pe economie;
– bursa de studiu: lunar, 32,5% din salariul minim net pe economie;
– bursa de merit: lunar, 35% din salariul minim net pe economie;
– bursa de performanţă: lunar, 37,5% din salariul minim net pe economie.
Prin această nouă Hotărâre de Guvern, guvernanţii nu doar că tratează cu superficialitate un demers pe care Consiliul Naţional al Elevilor l-a dezvoltat încă din 2017, dar acţionează strict în beneficiul autorităţilor locale, care ne-au demonstrat de prea multe ori că, pentru aceştia, educaţia reprezintă o prioritate doar pe hârtie.
„Astăzi, Guvernul a demonstrat cât de importantă este considerată educaţia de actuala clasă politică. Încă din anul 2017, reprezentanţi ai elevilor din întreaga ţară se luptă pentru ca bursele să fie acordate în toate localităţile din România, în baza unui cuantum minim aprobat, anual, prin Hotărâre de Guvern. Iniţiativa legislativă propusă a trecut de Parlament, a devenit lege, însă Guvernul a decis astăzi să ignore până şi absenţa avizului favorabil în cadrul Comisiei de Dialog Social a MEN (unde proiectul de hotărâre a fost dezbătut, alături de partenerii sociali ai instituţiei guvernamentale) şi să acţioneze strict în beneficiul autorităţilor publice locale. Guvernul a dat mână liberă baronilor locali pentru a lăsa elevii să beneficieze de burse în cuantumuri de 8 lei pe lună, cum am întâlnit într-o localitate din Arad. Continuăm protestul „Doliu pentru educaţie!”. Elevi, profesori, părinţi, continuaţi să purtaţi banderola neagră pe braţ, deoarece guvernanţii au mai aprins o lumânare la căpătâiul educaţiei, chiar astăzi, 9 septembrie 2019.”, a declarat Antonia Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
