Ministerul Culturii, în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Comisia Națională a României pentru UNESCO, a organizat, la Opera Națională București conferința „Convenția UNESCO 2005 – după 20 de ani. Cultura, motor al dezvoltării durabile post-2030”.
Evenimentul s-a înscris în seria manifestărilor organizate pe tot mapamondul pentru a marca cea de-a 20-a aniversare a Convenției UNESCO din 2005 privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale, unul dintre cele mai importante instrumente de referință UNESCO care afirmă explicit rolul culturii în dezvoltarea durabilă.
În deschiderea conferinței, au prezentat alocuțiuni doamna Simona Mirela Miculescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, Președinte al Conferinței Generale a UNESCO , domnul Ernesto Ottone R., director general adjunct pentru cultură în cadrul UNESCO, domnul László Borbély, consilier de stat în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, doamna Ligia Deca, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și domnul András István Demeter, ministrul Culturii care s-a adresat și în calitate de gazdă a evenimentului, subliniind importanța organizării acestei sesiuni și impactul istoric al Convenției. În intervenția sa, domnul Ernesto Ottone R., director general adjunct pentru cultură în cadrul UNESCO, a subliniat activa implicare a României în implementarea prevederilor convenției, precum și contribuția Programului de asistență tehnică UNESCO-Aschberg, la elaborarea Statutului Lucrătorului Cultural Profesionist în România. Nu în ultimul rând, domnia sa a menționat importanța apropiatei conferințe MONDIACULT 2025 –„un moment decisiv pentru afirmarea rolului culturii atât ca motor, cât și ca facilitator al dezvoltării durabile”.
Ministrul Culturii a subliniat, în mesajul său, că România a fost printre primele state din lume și primul stat european care a ratificat Convenția, în 2006:
„Am făcut-o pentru că am crezut în libertatea de creație, în care fiecare comunitate să-și poată exprima identitatea. Nu este doar pură întâmplare, noi credem în puterea culturii de a fi motor de dezvoltare.”
De asemenea, Ministrul a evidențiat și faptul că, în perioade de criză, cultura se dovedește a fi un factor esențial de coeziune și regenerare socială:
„În crizele care pun la încercare coeziunea socială și capacitatea comunităților de a se regenera, cultura se dovedește a fi un sprijin real pentru solidaritate, continuitate și reconstrucție. Cifrele confirmă ceea ce știm deja: cultura nu este un cost, ci o investiție strategică: contribuie cu peste 3% la PIB-ul global și asigură 6,2% din totalul locurilor de muncă la nivel mondial.”
În viziunea ministrului, valorificarea acestui potențial depinde de o schimbare de paradigmă la nivel de guvernanță:
„Pentru ca acest potențial să fie fructificat, este nevoie nu doar de voință politică, ci și de viziune, creativitate, curaj și răbdare. În domeniul culturii, aceste calități trebuie dublate de un cadru legislativ just, care să trateze echitabil toate sectoarele, atât pe cele guvernate de dreptul public, cât și pe cele bazate pe dreptul privat și de mecanisme de guvernanță transparente și participative.”
Totodată, ministrul a reliefat modernizarea cadrului instituțional al Ministerului Culturii ca prioritate de mandat:
„Una dintre prioritățile mandatului meu este transparentizarea proceselor de decizie și de alocare a resurselor, precum și acordarea unei atenții sporite tuturor regiunilor de dezvoltare.”
Referindu-se la perspectivele post-2030, ministrul a subliniat importanța includerii culturii ca obiectiv de dezvoltare durabilă distinct în viitoarele cadre de dezvoltare durabilă:
„Dacă în actuala Agendă 2030 cultura a fost menționată mai degrabă indirect, după 2030 este esențial ca ea să-și identifice un obiectiv propriu. România va susține acest obiectiv și o va face nu doar prin cuvinte, ci prin politici concrete. Cultura este recunoscută la nivel global ca un pilon de sine stătător, la fel de important ca educația, sănătatea sau mediul.”
Evenimentul a inclus prezentări tematice, trei paneluri de discuții și o sesiune interactivă, în cadrul căreia reprezentanții instituțiilor publice, ai mediului academic și ai societății civile au formulat recomandări pentru fundamentarea unei poziții naționale și internaționale care să susțină recunoașterea culturii ca prioritate globală.
Conferința s-a încheiat cu lansarea unui chestionar de consultare post-eveniment, menit să contribuie la consolidarea unei viziuni comune asupra rolului strategic al culturii în dezvoltarea durabilă după 2030.
