Simularea examenului de Evaluare Naţională vine anul acesta cu o nouă provocare, în special pentru profesorii de gimnaziu, fiind primul an în care se va face corectarea digitalizată a lucrărilor, după ce, în anul şcolar anterior, această metodă s-a aplicat la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului şi la câteva dintre olimpiadele naţionale, potrivit unui reportaj realizat de către agenția națională de presă Agerpres.
Cei mai mulţi profesori susţin corectarea digitalizată a lucrărilor, însă unii sunt de părere că trecerea de la un sistem la altul s-a făcut poate prea brusc, fără o pilotare anterioară adecvată, astfel că rămân multe semne de întrebare: Se va putea corecta de acasă? Vor exista probleme cu platforma? Cât timp se va economisi cu această metodă de corectare?
„Din anumite puncte de vedere, se anunţă a fi mai simplă această metodă de corectare. Este fără îndoială un avantaj. Eu corectez de peste zece ani la Evaluarea Naţională. Până acum, trebuia să ai două-trei seturi de borderouri, să treci notele pe fiecare dintre ele şi mai apoi, la final, pe lucrare, puteau exista erori involuntare de transcriere a notei de pe borderou pe teză, care acum vor fi eliminate. Acesta este cu siguranţă un avantaj. Acum există o grilă în dreptul lucrării, pe care selectăm direct punctajul. Dar, fiind pentru prima dată, încă nu ştim exact cum va fi. E interesant de văzut dacă vor exista erori pe platformă, ce alte probleme vor exista, cât timp se va economisi. Deocamdată, noi am primit un mail acum o săptămână pentru a testa adresa de mail, iar joi am primit un alt mail, o informare oficială de la operatorul centrului de examen să verificăm că adresa e corectă şi să nu uităm să ne activăm contul. Asta înseamnă că, teoretic, vom putea lucra de acasă. Practic, nu ştim încă”, a declarat, pentru AGERPRES, Elena Manole, profesor de Limba şi literatura română la Şcoala Gimnazială „Anghel Saligny” din Focşani.
Elena Manole este unul dintre profesorii care în urmă cu mai mult timp a avut şansa să facă un curs de evaluator special conceput pentru corectarea lucrărilor la Evaluarea Naţională, însă nu toţi colegii săi au participat la aceste cursuri, care, în opinia sa, erau benefice, mai ales pentru materiile umaniste, cum este cazul Limbii române.
Citește reportajul integral pe Agerpres, aici.
