Crăciun fără părinți: Mai puțin de jumătate dintre părinții care muncesc în străinătate se întorc acasă, de Sărbători, unde îi așteaptă copiii lor. Doar 41% s-ar întoarce definitiv în țară (ANCHETĂ)

Mai puțin de jumătate dintre copiii rămași singuri în țară (41%) se vor bucura de sărbători petrecute împreună cu părinții plecați la muncă în străinătate, care vor veni acasă de Crăciun.  Deși procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate, alături de părinți, este redus (doar 7%), foarte mulți dintre părinții plecați nu intenționează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), arată datele unei anchete sociologice derulate de Salvați Copiii România, în rândul persoanelor în grija cărora au rămas copiii, beneficiari ai programelor organizației. Printre motivele care i-ar face să revină acasă se numără locurile de muncă, îmbunătățirea sistemului medical și climatul socio-politic stabil.

Pentru 40% dintre copiii rămași în țară, există certitudinea că părintele sau părinții plecați vor rămâne departe de casă de Crăciun, în vreme ce 41% dintre ei știu că își vor vedea părinții de Sărbători. Diferența este reprezentată de cazuri în care părinții nu luaseră încă o decizie fermă legată de petrecerea sărbătorilor.

Datele anchetei realizate de Salvați Copiii România vizează aspecte complexe, printre care:

  • Pe ce se cheltuiesc banii primiți de la părintele/părinții plecați. Dintre destinațiile asociate cu nevoile copilului, cel mai frecvent indicată este reprezentată de alimente – 71% din cazuri, urmată de educație (rechizite, meditații, transport etc) – 60% din eșantion – și cheltuieli locative (chirie, utilități, rate pentru achiziția sau construcția locuinței) – 51%.
Citeste și:  Ziua Națională a României, marcată și la Brașov

Nevoile legate de sănătate (medicamente, controale medicale, tratament sau terapii) au fost indicate de 39% dintre respondenți, în timp ce cheltuielile care țin de accesul copiilor la recreere și activități de timp liber (jucării, tabere/excursii, hobby-uri, activități sportive, culturale sau artistice) apar în cazul a mai puțin de un sfert dintre copii (22%).

De asemenea, 26% dintre răspunsuri indică faptul că banii primiți sunt cheltuiți pentru alte destinații asociate nevoilor copilului, în timp ce, în 1 din 10 cazuri, sumele primite de la părinții plecați merg și spre alte destinații, neasociate nevoilor copiilor.

  • Intenția de a lua copilul în străinătate (emigrare definitivă). Perspectiva unei mutări definitive în străinătate, alături de părintele/părinții plecați, apare doar în cazul a 7% dintre copiii din eșantion. Pentru marea majoritate a cazurilor (79%) nu există o astfel de perspectivă, diferența fiind reprezentată de situațiile în care părinții nu au luat încă o decizie în acest sens.
  • Deși procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate alături de părinți este redus (doar 7%), observăm că foarte mulți dintre părinții plecați nu intenționează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), în timp ce 38% au o astfel de intenție, iar în celelalte cazuri nu s-a luat încă o decizie în acest sens.
  • Ce i-ar aduce pe părinți înapoi în țară, alături de copiii lor: Dintre factorii care ar putea contribui la luarea unei decizii de  întoarcere definitivă în țară, cel mai frecvent invocat ține de piața muncii (locuri de muncă, condiții de salarizare) – 39%, urmat de îmbunătățirea sistemului de sănătate (24%) și de ameliorarea climatului social general/vieții politice (20%).
Citeste și:  Brașovul a devenit orașul din poveste și a aprins cele 1,3 milioane de luminițe ale Crăciunului

Eventualele îmbunătățiri ale infrastructurii sau ale sistemului de educație par a avea o greutate mai redusă în influențarea deciziei părinților de a se întoarce definitiv în România (cu 17, respectiv 13 procente).

Fișă tehnică: Datele au fost culese în luna decembrie 2021, pe un eșantion format din persoanele în grija cărora au rămas 855 de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate, beneficiari ai programelor Organizației Salvați Copiii.

CONTEXT: Harta copiilor rămași singuri în țară

Peste 75.800 de copii sunt în grija rudelor sau a unui părinte, în țară, în urma migrației economice a părinților, arată statisticile oficiale, care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.

Citeste și:  PNL a înscris 630 de candidați pentru alegerile parlamentare 2024

Cei mai mulți copii rămași singuri acasă sunt în județele:

1Suceava7216
2Botoșani5421
3Iași4448
4Bacău3569
5Neamț3527
6Prahova3515
7Vaslui3220
8Galați2879
9Maramureș2836
10Constanța2833

Organizația Salvați Copiii a creat servicii sociale specializate adresate atât copiilor, cât și părinților lor și persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010, prin intermediul a 17 programe locale. Peste 9.800 de copii şi 6.850 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinți, au beneficiat până acum de servicii de intervenție directă.

Peste 124.000 de persoane, părinți, copii și specialiști, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinților îl are asupra copiilor rămași acasă, precum și cu privire la obligațiile ce le revin părinților la părăsirea țării.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.