Preoţii oficiază astăzi, 6 ianuarie, slujba Sfinţirii apei, în amintirea Botezului primit de Iisus Hristos în apele Iordanului. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.
Conform Evangheliei, în momentul botezului lui Iisus s-a întâmplat un fenomen supranatural: s-a auzit un glas de sus care spunea „Acesta este Fiul meu iubit, întru care am binevoit”, cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt s-a coborât peste Iisus în chip de porumbel. Teologia creștină interpretează toate acestea ca pe arătarea Sfintei Treimi, pentru a confirma identitatea lui Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu făcut om.
Credincioșii care merg la biserică astăzi vor primi agheasmă, apă sfințită în cadrul unei slujbe speciale oficiate după Liturghie în fața bisericii sau pe malul râurilor. Apa binecuvântată amintește de Sfințirea apei Iordanului, atunci când Iisus a coborât în râu pentru a primi botezul.
De ce Botezul Domnului e una din cele mai importante sărbători creştine
Botezul Mântuitorului în Iordan poartă și denumirea de „Epifanie” sau „Teofanie”, termeni care provin din limba greacă și au înțelesul de „arătare”, „descoperire”. Botezul Domnului e una din cele mai importante sărbători creştine pentru că în momentul în care Hristos a fost botezat, cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel și a stat peste El, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). Astfel, vorbind despre acest praznic, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat”.
Originea slujbei Aghiesmei Mari este Ierusalimul, unde se păstra amintirea puternică a Botezului Mântuitorului prin mâna Înaintemergătorului, în apele Iordanului. De aici ea s-a răspândit la Antiohia, apoi la Constantinopol şi în Asia Mică. De aceea, rânduiala de azi a slujbei Aghiesmei Mari e atribuită de Tradiţie, în întregime, Sfântului Sofronie, Patriarhul Ierusalimului.
Până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Naşterea Domnului era cinstită în aceeaşi zi cu Botezul, la 6 ianuarie. Boboteaza (6 ianuarie) şi Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape că formează una şi aceeaşi sărbătoare. Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului şi Vinerea Mare.
Iisus a venit la Ioan si i-a cerut să-L boteze, nu pentru ca avea nevoie să scape de păcate, ci pentru a sfinţi creaţia. Botezul lui Ioan îl ajuta pe om să conştientizeze starea păcătoasă, însă, nu oferea iertarea. De aceea se şi spune că era „spre iertarea păcatelor”, pe care avea s-o aducă Hristos.Botezul Mântuitorului reprezintămomentul redeschiderii izvoarelor harului, care fuseseră zăvorâte pentru om şi pentru întreaga creaţie, potrivit Creştin Ortodox.
Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.
Ce este strict interzis să facem astăzi
Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează, pe 6 ianuarie, ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.
Potrivit tradiţiei, în ziua de 6 ianuarie, de sărbătoarea Bobotezei, este strict interzis ca oamenii să se certe în casă sau să dea bani cu împrumut.
Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe și nu se face curățenie în case, pentru a nu alunga norocul.
De asemenea, se crede că acoperirea oglinzilor în această zi ajută la alungarea ghinionul și a energiilor negative.
Totodată, se spune că este bine să evităm aprinderea focului în această zi, sărbătoarea fiind asociată cu pacea și binecuvântarea.
