Discuțiile privind majorarea salariului minim pentru anul 2027 readuc în atenție nivelul ridicat al taxării muncii în România și diferența dintre costurile suportate de angajatori și veniturile încasate efectiv de salariați. Cristina Chiriac, președinte fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), solicită Guvernului să analizeze inclusiv reducerea poverii fiscale, avertizând că majorările salariale nu se reflectă integral în veniturile angajaților, dar generează cheltuieli suplimentare pentru companii.
Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, Cristina Chiriac prezintă un exemplu de calcul potrivit căruia o creștere a salariului brut cu 300 de lei ar presupune un cost total de aproximativ 307 lei pentru angajator, în timp ce salariatul ar încasa efectiv doar 176 de lei. Diferența de aproximativ 131 de lei ar reprezenta impozite și contribuții sociale, calculate fără aplicarea deducerilor personale sau a facilităților fiscale.
Reprezentanta mediului de afaceri atrage atenția că, în cazul unei companii cu 50 de angajați, o asemenea majorare ar genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 184.000 de lei anual. În opinia sa, presiunea asupra bugetelor firmelor ar putea determina amânarea unor investiții, creșterea prețurilor sau reducerea ritmului angajărilor.
„De fiecare dată când discutăm despre creșterea salariilor, prima întrebare este cât mai pot plăti firmele. Aproape nimeni nu întreabă cât ar putea statul să încaseze mai puțin”, afirmă Cristina Chiriac.
În acest context, fondatoarea CONAF propune introducerea unui credit fiscal rambursabil de 200 de lei lunar pentru persoanele cu venituri mici, care să se reducă treptat pe măsură ce veniturile cresc. Mecanismul ar urmări creșterea sumelor disponibile pentru salariați fără majorarea costurilor suportate de angajatori, diferența fiind acoperită printr-o măsură de politică fiscală.
Un argument invocat de aceasta privește dificultățile întâmpinate de femeile care încearcă să revină pe piața muncii. Potrivit observațiilor formulate în cadrul cercetării „România Nevalorificată”, cheltuielile cu transportul și îngrijirea copiilor pot diminua considerabil avantajul financiar al unui loc de muncă, în special în cazul salariilor mici.
„Pentru ele, 200 de lei nu sunt o cifră într-un tabel. Pot fi diferența dintre a avea un loc de muncă și a rămâne în afara pieței muncii”, susține Cristina Chiriac.
În perspectiva stabilirii salariului minim pentru 2027, reprezentanta CONAF cere autorităților să prezinte, pentru fiecare variantă analizată, trei indicatori esențiali: suma netă încasată de angajat, costul total suportat de angajator și veniturile colectate de stat.
Dezbaterea intervine într-un moment în care companiile își pregătesc bugetele pentru anul viitor, iar eventualele modificări ale salariului minim pot influența atât cheltuielile cu personalul, cât și veniturile disponibile ale populației.
