Consiliul Superior al Magistraturii susține că documentarul Recorder reprezintă o amplificare a „campaniei de destabilizare a puterii judecătorești” și anunță că va analiza „măsurile necesar a fi dispuse”. După difuzarea investigaţiei Recorder, intitulată „Justiţie capturată”, pe reţelele sociale s-a declanşat o amplă mobilizare, au avut loc proteste în faţa instituţiilor din justiţie, iar reacţiile politice au apărut la cel mai înalt nivel.
„Consiliul ia act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătorești prin distrugerea încrederii în sistemul de justiție și a încrederii față de persoane aflate în funcții de conducere, care au avut poziții publice constante în favoarea independenței judecătorilor, condiție esențială pentru protecția drepturilor și libertăților cetățenilor. Consiliul nu poate ignora succesiunea temporală a faptelor, despre care a atras atenția în poziții publice anterioare, care a parcurs un plan bine stabilit, implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiție prin trivializarea discuțiilor despre pensiile de serviciu și salariile judecătorilor, organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii de către judecători, îndemnuri publice la revoltă din partea președintelui țării, activarea unor foști magistrați pensionați care îndeamnă la același lucru, culminând cu reportajul jurnalistic apărut în preziua soluției Curții Constituționale”, transmite Secția pentru judecători a CSM într-un comunicat de presă.
Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că afirmațiile prezentate în reportaj contrazic evaluările pozitive din ultimii ani privind sistemul judiciar, făcute atât cu ocazia ridicării MCV de către Comisia Europeană, cât și în rapoartele succesive privind statul de drept din 2023, 2024 și 2025. Instituția amintește că aderarea la Spațiul Schengen și avansarea în procesul de aderare la OCDE au fost posibile tocmai în contextul funcționării unui stat de drept solid.
„Consiliul subliniază că mecanismul detașărilor/delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor, ca expresie a principiului inamovibilității, astfel încât apare ca paradoxală criticarea acestei măsuri tocmai de către cei care, la momentul respectiv, și-au dat acordul. Totodată, constituirea completurilor de judecată nu se face prin simpla voință a președintelui de instanță, ci prin parcurgerea unei proceduri ce implică propunerea președintelui de secție, colegiul de conducere și ulterior decizia președintelui, iar actul final poate fi atacat de orice persoană, inclusiv de judecătorul care s-ar considera prejudiciat prin modificarea completului de judecată din care face parte. Același lucru este valabil în ceea ce privește respingerea cererilor de transfer, hotărârile în această materie fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei jurisprudență poate fi consultată pe site-ul acesteia”, afirmă CSM.
Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii, legislația în vigoare pune deja la dispoziție instrumente adecvate pentru controlul jurisdicțional „în legătură cu așa-zisele dezvăluiri făcute în reportaj”. Instituția precizează că evaluează măsurile ce urmează a fi adoptate și îndeamnă societatea „să nu se lase afectată de opinii izolate”.
„Anatema aruncată asupra întregului corp al judecătorilor pe baza unor alegații, în baza unor dosare selectiv alese din materie penală, deși cauzele penale reprezintă 10% din totalul dosarelor, este de natură a conduce la destabilizarea puterii judecătorești, cu consecințe grave, în final, asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Consiliul urmează a verifica și analiza măsurile necesar a fi dispuse, însă, în același timp, asigură corpul judecătorilor că rămâne fidel misiunii sale constituționale de garantare a independenței justiției, indiferent de presiunile la care este sau va fi supus. Consiliul face apel către societate să nu se lase influențată de poziții izolate, în disonanță cu corpul judecătorilor care își respectă cu bună-credință rolul constituțional”, afirmă CSM.
În documentarul realizat de Recorder apar mai mulți procurori și judecători – unii cu identitatea protejată – care descriu cum conducerea Curții de Apel București ar fi modificat frecvent compunerea completurilor de judecată pentru a obține hotărâri favorabile unor persoane acuzate de corupție. Printre dosarele menționate se numără cele ale lui Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu.
