Prin Hotărârea numărul 55/2020, pronunţată la data de 20.08.2020, în dosarul cu nr. 326/64/2020, Curtea de Apel Brasov a admis acţiunea introdusă de Asociaţia Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor, în contradictoriu cu Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor si a suspendat executarea Anexelor nr. 3, nr. 4 si nr. 5 ale Ordinului Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor nr. 1400/2020, (Anexe care conţin cotele de recoltă/vânătoare aprobate pentru perioada 2020-14 iunie 2021, la 36 de specii de păsări sălbatice si anume la speciile: porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, gugustiuc, ieruncă, prepeliţă, ciocârlie de câmp, graur, sturzul de vâsc, sturzul cântător, sturzul viilor, sturzul de iarnă si stăncuţă, gâscă de vară, gârliţa mare, raţă mare, raţă mică, raţă fluierătoare, raţă cu cap castaniu, raţă moţată, raţă pestriţă, raţă sunătoare, raţă lingurar, raţă suliţar, raţă cârâitoare si raţă cu cap negru lisiţă, găinusă de baltă, sitar de pădure, becaţină comună, becaţină mică, cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară de semănătură, coţofană, gaiţă).
Prin aceeasi Hotărâre pronunţată la data de 20.08.2020, în dosarul cu nr. 326/64/2020, Curtea de Apel Brasov a suspendat si executarea prevederilor art. 4 si art. 10, alin. (1), alin. (2), alin. (3), din Ordinului Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor nr. 1400/2020, care prevedeau posibilitatea structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii centrale care răspunde de vânătoare, de a reaseza cotele de recoltă aprobate prin Ordin, (pentru toate speciile de interes cinegetic) dar si obligaţia vânării integrale a mistreţilor si a realizării integrale a cotelor de recoltă la speciile sacal, vulpe, cioară grivă sau coţofană, în zonele afectate de pestă porcină africană, în termen de 30 de zile de la confirmarea virusului (Contrar cererii Comisiei Europene de a respecta recomandările Autorităţii Europene pentru Siguranţă Alimentară, potrivit cărora în zonele afectate de PPA, vânătoarea trebuie interzisă timp de un an de la confirmarea unltimului caz, întrucât contribuie la răspândirea PPA prin împrăstierea populaţiei de mistreţi).
Întrucât Hotărârea Curţii de Apel Brasov este executorie de la momentul pronunţării, (iar potrivit art. 14, alin. (7) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, „Suspendarea executarii actului administrativ are ca efect incetarea oricarei forme de executare, până la expirarea duratei suspendarii”), efectele imediate ale acestei Hotărâri constau în faptul că, de la momentul pronunţarii Hotărârii, niciun vânător nu mai are dreptul să vâneze, să împuste, să transporte, să utilizeze sau să valorifice vreo pasăre aparţinând speciilor mai sus menţionate, dar nu mai are voie nici să vâneze mistreţi, sacali si vulpi în zonele infectate cu pestă porcină africană, în 30 de zile de la confirmarea virusului, toate aceste activităţi constituind infracţiuni de braconaj. Totodată, cotele de recoltă aprobate prin Ordinul MMAP nr. 1400/2020, la celelalte specii de faună cinegetică (în afară de cele 36 de specii de păsări ale căror cote au fost suspendate) nu mai pot fi reasezate/modificate de către structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare.
„Motivul cel mai probabil al suspendării este legat de faptul că nu există nici până în acest moment o metodologie clară a stabilirii acestor cote de vânătoare. Societatea Ornitologică Română (SOR) a atras atenţia prin nenumărate adrese către Ministerul Apelor, Pădurilor si către Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor că nu este legală procedura prin care stabileste cotele de vânătoare. Potrivit legii, statul român are obligaţia să calculeze cotele de vânătoare în baza unor metodologii clare prin care să stabilească numărul de indivizi care pot fi împuscaţi fără ca populaţia speciei respective să fie afectată”, a declarat biologul Societăţii Ornitologice Române, Dorin Damoc.
Precizăm că Hotărârea nr. 55/20.08.2020, este a treia Hotărâre pronunţată de Curtea de Apel Brasov, care vizează suspendarea/anularea cotelor de recoltă la specii de păsări sălbatice, judecătorii acestei instanţe, construind o jurisprudenţă salutară si de pionerat, la nivelul României, în domeniul protecţiei mediului sub aspectul biodiversităţii a cărei componentă esenţială o constituie speciile de păsări sălbatice.
(Reamintim că, în toamna anului trecut, prin Hotărârea numărul 105/2019, pronunţată în dosarul cu nr. 502/64/2019, tot Curtea de Apel Brasov suspendase executarea prevederilor Ordinului Ministerului Apelor si Pădurilor mai sus menţionate, blocând astfel, vânarea pe teritoriul României, a ciocârliei de câmp si a celorlalte trei specii de păsări, ca urmare a acţiunii în instanţă deschise de Asociaţia Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor. http://portal.just.ro/64/SitePages/dosar.aspx?id_inst=64&id_dosar=6400000000017423
Iar în luna iunie a acestui an, prin Hotărârea nr. 37/25.06.2020 pronunţată în dosarul cu nr. 522/64/2020, Curtea de Apel Brasov a admis acţiunea introdusă de Asociaţia Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor si a anulat prevederile Ordinului MAP prin care au fost stabilite cotele de recoltă (vânătoare) la patru specii de păsări migratoare pentru anul 2019-2020 si anume: ciocârlia de câmp, sturzul viilor, raţa cu capul negru si raţa sunătoare. http://portal.just.ro/64/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=6400000000017586&id_inst=64 (Decizia de anulare , chiar dacă nu este definitivă, are autoritate de lucru judecat provizorie reprezintând o primă confirmare a nelegalităţii de fond prin care s-au adoptat cotele de recoltă la speciile de păsări sălbatice).
Aceste Hotărâri ale Curţii de Apel Brasov ar trebui să deschidă calea unei schimbări de paradigmă si de viziune a autorităţilor în ceea ce priveste valoarea de utilizare a biodiversităţii. Astfel, de ani si ani de zile deciziile acestor autorităţi în ceea ce priveste managementul si utilizarea speciilor de păsări sălbatice (si ale speciilor de animale sălbatice în general), au satisfăcut exclusiv si necondiţionat interesele cinegetice/vânătoresti adică interesele unei minorităţi pentru care biodiversitatea are prioritar o valoare economică, o valoare pentru „consum”, prin vânătoare. A fost însă ignorat sistematic interesul social al unei majorităţi pentru care contează în primul rând, valoarea intrinsecă, valoarea de „existenţă” a biodiversităţii, adică au fost ignorate interesele ornitologilor amatori, ale iubitorilor de natură, ale oamenilor de stiinţă si ale societăţii în ansamblul său, care au de asemenea, dreptul legitim de a se bucura pur si simplu de natură, de a observa, explora, fotografia, filma viaţa sălbatică.
(în acest sens, vânătoarea si activităţile conexe acesteia https://www.facebook.com/avpshunterkris/videos/prenota-ora-il-pacchetto-caccia-del-delta-danubio-romania-stagione-2020-2021asso/691052271738250/), privilegiate de autorităţi si beneficiind de concesii copioase precum stabilirea de cote de recoltă fără niciun fel de fundament stiinţific, cu încălcarea principiului durabilităţii, au prevalat întotdeauna în faţa interesului public general al conservării biodiversităţii si au inhibat activităţile celor care doreau doar să exploreze si să se bucure de natură, fără a o utiliza pentru consum).
Or, potrivit conceptului de „utilizare durabilă” (asa cum a fost definit în Convenţia pentru Diversitate Biologică si interpretat chiar în Ghidul de vânătoare în baza Directivei „Păsări”, elaborat de Comisia Europeană), Vânătoarea, care reprezintă o utilizare pentru consum a vieţii sălbatice, trebuie considerată, în contextul mai larg al utilizării durabile a resurselor. Conceptul de utilizare raţională nu trebuie să fie restrâns la cel de utilizare pentru consum. Acesta trebuie să cuprindă recunoasterea faptului că ornitologii amatori, iubitorii de natură, oamenii de stiinţă si societatea în ansamblul său au, de asemenea, dreptul legitim de a se bucura de si de a explora viaţa sălbatică atâta timp cât îsi exercită acest drept într-o manieră responsabilă. Este în mod general acceptat faptul că valoarea resurselor mediului include atât valori de „utilizare”, cât si valori de „existenţă”. Principiul utilizării raţionale ar trebui, prin urmare, să cuprindă posibilitatea de a oferi persoanelor fără intenţii de vânătoare acces la viaţa sălbatică si ocazia de a se bucura de natură, care trebuie gestionată într-un mod durabil într-o manieră care să urmărească beneficiile aduse comunităţilor locale”.
